Barometru: Părerea românilor despre reforma administrativă
Opiniile românilor despre reforma administrativ-teritorială
Conform unui studiu realizat de INSCOP Research între 2 și 6 martie 2026, populația din România a manifestat o atitudine pozitivă față de reforma administrativ-teritorială, cu 59,3% dintre respondenți considerând că această reformă va îmbunătăți semnificativ calitatea serviciilor publice. Aceasta reprezintă o creștere notabilă comparativ cu 58,1% înregistrat în mai 2024, subliniind o tendință încurajatoare în rândul cetățenilor.
Pe de altă parte, 36,5% dintre participanții la sondaj s-au declarat pesimiști în privința reformelor propuse, sugerează o polarizare a opiniilor ce necesită dezbateri suplimentare pentru a clarifica beneficiile acestor schimbări administrative.
Un aspect notabil al sondajului a fost răspunsul la întrebarea referitoare la unificarea sau comasarea anumitor localități, 60,8% dintre respondenți fiind de acord că aceste măsuri ar putea îmbunătăți serviciile publice. Această deschidere față de reformele extinse reflectă o continuare a trendului de creștere observat din 2024.
În ceea ce privește înființarea de regiuni care să cuprindă mai multe județe, 60,1% dintre români susțin această idee, această statistică marcând o creștere față de 55,7% în mai 2024. Deși majoritatea este favorabilă, 34,8% sunt sceptici, considerând propunerile sub așteptările lor.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a evidențiat semnificația acestor date, subliniind că sprijinul pentru reforma administrativ-teritorială rămâne stabil. De asemenea, acceptarea ideii de comasare a localităților indică o disponibilitate crescută a opiniei publice de a accepta modificări structurale în administrarea țării, ceea ce reprezintă o oportunitate importantă pentru viitoarele acțiuni legislative.
Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane, folosind interviuri telefonice de tip CATI, care asigură o precizie ridicată, având o eroare maximă admisă de ± 3% și un grad de încredere de 95%. Rezultatele obținute contribuie semnificativ la înțelegerea percepțiilor cetățenilor români în privința reformelor ce ar putea transforma radical structura administrativă a țării.
