ONU a adoptat o rezoluție prin care traficul de sclavi africani este calificat drept „cea mai gravă crimă împotriva umanității”. România s-a abținut de la vot.
ONU a adoptat o rezoluție istorică privind traficul de sclavi africani
La data de 25 martie 2026, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție de o importanță deosebită, definind traficul de sclavi africani drept „cea mai gravă crimă împotriva umanității”. Această măsură subliniază necesitatea de a aborda și repara nedreptățile istorice suferite de milioane de victime ale sclaviei. În cadrul votului, 123 de țări au susținut rezoluția, în timp ce 3 au votat împotrivă, iar 52 s-au abținut, printre acestea numărându-se România.
Printre națiunile care s-au opus rezoluției se regăsesc Argentina, Israel și Statele Unite. De asemenea, Regatul Unit și cei 27 de membri ai Uniunii Europene au optat pentru abținere, exprimându-și astfel rezervele față de conținutul și implicațiile adoptării acesteia. Este important de menționat că rezoluția nu impune obligații legale precise, însă reflectă o opinie internațională semnificativă asupra acestui subiect delicat.
În intervenția sa, ambasadorul adjunct al Statelor Unite, Dan Negrea, a argumentat că SUA nu recunosc un „drept legal la reparații pentru nedreptățile istorice” care nu erau ilegale la momentul comiterii lor, poziție care subliniază o reacție largi din societatea americană, mai ales în contextul discuțiilor reînvigorate despre despăgubirile pentru sclavie, generate de moartea lui George Floyd anul trecut.
Cu toate acestea, președintele Ghanei, John Dramani Mahama, un susținător fervent al acestei rezoluții, a subliniat importanța adoptării ei ca un omagiu adus milioanelor care au suferit umilința sclaviei și ca o garanție împotriva uitării acestor evenimente tragice. Votul a coincis, simbolic, cu Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Sclaviei și Comerțului Transatlantic cu Sclavi, accentuând astfel necesitatea de a recunoaște și a reflecta asupra impactului profund pe care aceste fapte istorice l-au avut asupra umanității.
Rezultatul votului a stârnit reacții pozitive în rândul diplomaților, unii văzând în adoptarea rezoluției un pas necesar spre justiție reparatorie. Deși nu are caracter juridic obligatoriu, această rezoluție simbolizează o poziție morală și o chemare la acțiune pentru repararea nedreptăților istorice, subliniind atât gravitatea trecutului, cât și responsabilitatea actuală a comunității internaționale.
