În mijlocul războiului, Iranul lansează bancnota de 10 milioane de riali. Băncile impun restricții la retrageri.
Iranul introduce bancnota de 10 milioane de riali în mijlocul unei crize economice severe
Într-o mișcare considerată ca fiind fără precedent, autoritățile iraniene au decis să introducă în circulație cea mai mare bancnotă din istoria țării, având o valoare de 10 milioane de riali. Această măsură este menită să ofere un răspuns la inflația galopantă care afectează economia și să ajute la rezolvarea crizei de numerar cu care se confruntă cetățenii, în special în contextul conflictului militar actual.
Bancnota și simbolismul acesteia
Noua bancnotă, evaluată la aproximativ 7 dolari, depășește cu mult valoarea bancnotei anterioare de 5 milioane de riali, introdusă la începutul lunii februarie și evaluată la aproximativ 3–3,5 dolari. Aceasta prezintă imagini emblematice, cum ar fi Moscheea Jameh din Yazd, un monument istoric ce datează din secolul IX, și Cetatea Bam, un vestigiu cultural vechi de aproape 2.500 de ani, simbolizând astfel bogăția culturală a Iranului.
Impactul războiului asupra sistemului financiar
În contextul agresiunilor militare din Orientul Mijlociu, băncile iraniene au început deja distribuirea noii bancnote. Cetățenii se grăbesc să retragă numerar, temându-se de blocarea plăților electronice și de o posibilă devalorizare a monedei. Totuși, băncile ansamblează restricții severe asupra sumelor ce pot fi retrase. Un exemplu concret este situația unei femei în vârstă de 80 de ani din Teheran, care a așteptat o oră pentru a afla că limita de retragere era de 10 milioane de riali. După insistențe, a reușit să obțină 30 de milioane de riali, cumulate, insuficient în fața crizei actuale.
Condițiile economice precare și atacurile asupra infrastructurii bancare
Criza economică se amplifică, în special după atacul din 11 martie asupra unei clădiri a Băncii Sepah, care oferă servicii atât forțelor armate cât și populației civile. Deși autoritățile au anunțat că accesul a fost restaurat, condițiile rămân fragede, iar ofensiva militară a sporit presiunea asupra companiilor și cetățenilor, care se confruntă cu bombardamente frecvente și restricții severe în spațiul aerian.
Inflația și măsurile de reconstruire economică
Economia iraniană era deja vulnerabilă înainte de izbucnirea conflictului, iar inflația a atins un procent alarmant de 47,5%, cu prețurile alimentelor crescând cu peste 105%. Ca răspuns, autoritățile au implementat un program de bonuri alimentare destinat aproximativ 80 de milioane de cetățeni, oferind sprijin lunar pentru achiziționarea de produse esențiale.
Reforma sistemului monetar
În sprijinul stabilizării economice, Iranul intenționează să reformeze sistemul monetar printr-o lege adoptată în noiembrie, care prevede eliminarea a patru zerouri din rial în următorii cinci ani. Această tranziție se reflectă în noile bancnote, care evidențiază cifrele principale pentru a facilita ajustarea, cu toate că cererea de numerar rămâne crescută din cauza incertitudinilor generate de conflictul militar.
Complicații pe piața valutară
În prezent, numărul iranienilor care aleg să cumpere valută a scăzut drastic, iar oferta de monedă străină s-a redus considerabil. Potrivit unui broker de schimb valutar din Teheran, vânzătorii de valută sunt, în general, cei care au nevoie de bani urgent, majoritatea preferând să își păstreze economiile în riali, în încercarea de a supraviețui în fața unei economii tot mai dificile.
