UE se îndreaptă spre un acord privind returnarea migranților.
UE SE APROPIE DE UN ACORD PRIVIND RETURNAREA MIGRANȚILOR
Unele dintre cele mai recente discuții ale Uniunii Europene sugerează că se conturează un acord important pentru returnarea migranților care au primit ordine de expulzare. Acest plan, atunci când va fi aprobat, are potențialul de a schimba radical modul în care gestionăm problema migrației în bloc. „Hub-urile de returnare” propuse ar oferi țărilor membre soluții pentru cei care trebuie să părăsească Uniunea, conform dorințelor exprimate de autorități.
Magnus Brunner, comisar european pentru migrație, a declarat că acest element lipsă este vital pentru a consolida politicile migratorii ale UE. Conform discuțiilor planificate, o rundă finală de negocieri va avea loc miercuri, când se așteaptă să se ajungă la un consens între Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană.
În prezent, rata de returnare a solicitanților de azil care nu au primit aprobat statutul în Uniunea Europeană se află în jurul valorii de 20%, potrivit datelor Comisiei Europene, deși cifrele Eurostat sugerează o rată de aproximativ 25%. Brunner subliniază necesitatea restaurării controlului asupra fluxului migrator, afirmând: „Persoanele care nu au drept de ședere în Uniunea Europeană trebuie returnate efectiv.”
Acest accent pe o politică mai strictă de migrație reflectă o tendință generală în Europa, în contextul unei schimbări politice către dreapta, și a devenit un subiect de intensă dezbatere pentru politicieni care solicită reguli mai ferme. Așadar, creșterea deportărilor devine o măsură centrală în strategii menite să controleze mai eficient granițele externe ale Uniunii.
Dacă legea va fi adoptată, va introduce nu doar reglementări mai aspre pentru cei considerați o amenințare la adresa securității, dar va permite și detenții prelungite, în plus față de penalizări pentru nerespectarea regulilor de cooperare. Printre măsurile discutate se numără și extinderea puterilor de percheziție asupra locuințelor celor vizați de legislație.
Planurile de creare a hub-urilor de returnare, localizate în afara UE, sunt văzute de Brunner și miniștrii naționali ca fiind o „soluție inovatoare” la provocările migratorii cu care se confruntă blocul. Germania și Olanda își doresc finalizarea acestor planuri până la sfârșitul anului 2026, iar Italia a început deja construirea unor astfel de centre în Albania, însă acestea întâmpină dificultăți legale.
Totuși, organizațiile neguvernamentale avertizează că aceste hub-uri ar putea funcționa ca centre de detenție fără reglementări clare, și lipsa de transparență în ceea ce privește amplasamentul lor și responsabilitatea supravegherii ar putea duce la abuzuri grave ale drepturilor omului. Imogen Sudbery, director executiv al International Rescue Committee din Belgia, a subliniat că aceste aspecte „riscă să deschidă ușa abuzurilor de putere, violărilor drepturilor omului și haosului la frontierele Europei”.
Pe de altă parte, reforma propusă a polarizat Parlamentul European, cu Partidul Popular European (EPP) reușind să-și coordoneze poziția cu grupurile europarlamentare de dreapta, în detrimentul partenerilor tradiționali de centru. Această decizie a dus la reacții puternice și la îngrijorări cu privire la orientarea politică a EPP.
O întrebare esențială rămâne dacă relațiile cu entitățile non-UE, precum talibanii din Afganistan, vor fi afectate de aceste reglementări. Odată ce un acord ar putea fi realizat miercuri, textul legislativ va trebui în continuare aprobat de Consiliul și Parlamentul European pentru a putea fi implementat.
