Alegerile din Cipru duc la fragmentarea parlamentului, pe fondul avansului partidelor anti-sistem.
Fragmentarea Parlamentului din Cipru: O Realitate Electorală În Schimbare
Recent, Cipru a avut parte de o serie de alegeri legislative care au rezultat într-o fragmentare semnificativă a parlamentului național. Acest fenomen este marcat de ascensiunea partidelor anti-sistem și de extremă dreapta, care își consolidă influența asupra peisajului politic. Partidul centrist Roții Democrate (DISY) a reușit să mențină, cu o cotă de vot de 27,2%, cele 17 locuri pe care le deținea anterior în legislativ. Următorul pe lista preferințelor electoratului a fost Partidul Progresiv al Lucrătorilor, care a obținut 23,9% din sufragii și 15 locuri în parlament.
Pe de altă parte, partidele extreme, cum ar fi Frontul Național Popular (ELAM), au realizat o ascensiune notabilă, crescând de la 3 la 8 locuri în legislativ, acumulând un sprijin electoral de 10,9%. Această creștere se aliniază cu o tendință observată pe scară largă în Europa, unde mișcările de extremă dreapta câștigă popularitate prin abordarea unor subiecte precum migrația și relațiile cu Turcia și ciprioții turci.
Makis Keravnos, ministrul de Finanțe, a comentat că fragmentarea politică nu este un fenomen izolatat la Cipru, ci reflectă tendințe mai largi care afectează democrațiile europene. El a declarat într-un interviu că aceste modificări constituie o parte integrantă a democrației, insistând asupra importanței unei guvernări raționale care să reprezinte interesele tuturor cetățenilor.
Ultimele alegeri sunt considerate un indicator important pentru viitorul politic al țării, mai ales cu perspectiva alegerilor prezidențiale din 2028. Aceste schimbări ar putea altera semnificativ alianțele politice pe care președintele Nikos Christodoulides va trebui să le formeze, având în vedere sfârșitul erai de dominație a partidelor tradiționale, care a durat peste cinci decenii. Harry Tzimitras, directorul Institutului de Pace din Oslo, a subliniat că ascensiunea noilor mișcări politice ar putea complica procesul legislativ, aducând dificultăți în adoptarea legilor.
În acest context, se discută despre viitorul Consiliului Național, o entitate esențială pentru negocierile pe tema Ciprului, care riscă să fie suspendat sau chiar desființat, așa cum a previzionat Tzimitras.
Într-o situație deja complexă, președintele Christodoulides, ales pe o platformă independență în 2023, se confruntă cu provocarea de a conduce într-un mediu legislativ fragil. Două dintre cele trei partide care-l susțin nu au reușit să obțină locuri în noul parlament, complicându-i astfel sarcina. De asemenea, Partidul Democratic (DIKO) a înregistrat o scădere îngrijorătoare, coborând pe locul patru, cu un procent de 10% și obținând doar 8 locuri.
Printre noutățile partidale se numără și Partidul Democrației Directe, fondat de europarlamentarul Fidias Panayiotou, care a reușit să obțină 5,4% din voturi și 4 locuri, promovând un model de politică participativă. De asemenea, noul partid „Cetățeni pentru Cipru”, înființat de fostul auditor general Odysseas Michaelides, a obținut 5,8% din voturi, axându-se pe o platformă anti-corupție.
