Drumul Kosovo spre NATO și UE, în pericol din cauza alegerilor de duminică, avertizează fostul președinte
Îngrijorări legate de viitorul Kosovo în perspectiva alegerilor anticipate
Vjosa Osmani, fosta președintă a Kosovo, a lansat un avertisment serios cu privire la direcția țării în lumina alegerilor parlamentare anticipate programate pentru duminica următoare. Potrivit declarațiilor sale, rezultatele acestor alegeri sunt esențiale pentru parcursul Kosovo în ceea ce privește integrarea în NATO și Uniunea Europeană.
Critica lui Osmani la adresa lui Albin Kurti
Osmani a criticat vehement actualul prim-ministru, Albin Kurti, subliniind că o eventuală realegere a acestuia ar putea submina eforturile de integrare proeuropeană și atlantistă. Fosta președintă a ocupat funcția între 2021 și aprilie 2024, dar nu a reușit să obțină alegerea unei succesoare, ceea ce a dus la o criză constituțională. Ea a afirmat clar: „Viitorul Kosovo nu poate fi ținut ostatic de ego-uri politice.”
Problemele de recunoaștere internațională
De la proclamarea independenței față de Serbia în 2008, Kosovo s-a confruntat cu dificultăți în a obține recunoașterea sa pe plan internațional. Deși Statele Unite și marile economii din G7 i-au recunoscut suveranitatea, mai multe țări din Uniunea Europeană, precum Grecia, Spania, România și Slovacia, nu au făcut acest lucru, complicând astfel drumul Kosovo spre integrarea în NATO și UE.
Criticile lui Osmani privind politica externă a lui Kurti
Osmani a acuzat managementul lui Kurti, lider al partidului populist Vetëvendosje, că a deteriorat relațiile cu aliații europeni și americani. Aceasta a menționat deciziile controversate ale lui Kurti, cum ar fi numirea primarilor etnici albanezi în zonele cu populație sârbească, ceea ce a dus la tensiuni etnice, fiind criticată aspru de oficialii occidentali.
Sanctiunile impuse de Bruxelles
Dacă discuțiile de aderare au fost afectate, Bruxelles-ul a decis să impună sancțiuni Kosovo din cauza eșecului în reducerea violențelor în municipalitățile cu probleme, sancțiuni ce au dus la suspendarea ajutoarelor economice din partea Uniunii Europene. Aceste sancțiuni au fost ridicate abia după alegerile locale din anul anterior.
Tensiuni în relația cu Statele Unite
Tensiunile din relația lui Kurti cu Washingtonul sunt de asemenea evidente. Kurti a acuzat administrația fostului președinte Donald Trump că ar fi încercat să instige o schimbare de guvern pentru a facilita un acord teritorial cu Serbia. Cu toate acestea, recent, Kurti a adoptat o poziție mai conciliantă, exprimându-și sprijinul pentru intervenția militară americană în Venezuela.
Impactul politic al alegerilor
Osmani are motive întemeiate să conteste dubiile asupra lui Kurti, acesta având un susținător al candidaturii sale în parlament, fără însă a oferi suport pentru reinvestirea sa în funcția de președinte. Refuzul lui Kurti a dus la o criză politică, făcând necesare alegeri anticipate, alegeri în cadrul cărora prognozele sugerează că partidul Vetëvendosje va câștiga cel mai mare număr de locuri, ceea ce ar permite lui Kurti să rămână prim-ministru.
Perspectiva OSmani asupra rolului SUA
În competiția din duminica respectivă, Osmani aspiră să recâștige funcția de președinte, ceea ce îi va permite să își recăpete influența asupra legislației și numirilor în domeniile judiciar și administrativ. Fosta președintă a subliniat nevoia ca Washingtonul să joace un rol mai activ în dialogul cu Belgradul, amintind că fiecare implicare a Statelor Unite în trecut a avut rezultate promițătoare. „Vreau ca Kosovo să nu mai ceară permisiunea de a exista și să înceapă să acționeze cu încrederea unui stat suveran,” a concluzionat aceasta.
