America Latină: sub impactul presiunilor din partea SUA, tot mai multe țări renunță la medicii proveniți din Havana.
America Latină: Sub presiunea SUA, tot mai multe țări renunță la medicii trimiși de Havana
Un fenomen alarmant se desfășoară în America Latină, unde din ce în ce mai multe state optează pentru încetarea sau reducerea colaborării cu misiunile medicale cubaneze. Aceste decizii sunt influențate de presiunile repetate din partea Statelor Unite, dar și de controversele care înconjoară condițiile de muncă ale personalului medical cubanez trimis în străinătate. Impactul acestor schimbări asupra serviciilor medicale din regiune a fost subliniat într-un raport publicat de CNN, care a evidențiat consecințele severității acestor măsuri.
Una dintre cele mai recente acțiuni în acest sens a fost adoptată de guvernul din Honduras, care, în martie 2026, a decis să pună capăt programului denumit „Operațiunea Miracol”. Acest proiect asigura servicii oftalmologice gratuite realizate de medici cubanezi pentru populația locală. Astfel, această decizie a generat nemulțumire în rândul pacienților care așteptau intervenții chirurgicale esențiale, autoritățile din Honduras justificând această măsură prin neconformitatea activităților cu reglementările naționale în vigoare.
Problema nu se limitează doar la Honduras, ci s-a extins și la alte țări, precum Jamaica, Guyana, Guatemala, și chiar Venezuela. Scăderea sau suspendarea colaborării cu misiunile medicale cubaneze reprezintă o pierdere semnificativă pentru Havana. Aceste programe nu sunt doar instrumente diplomatice, ci constituie și surse importante de venituri externe pentru Cuba.
În ultimele luni, criticile aduse programelor de misiuni medicale cubaneze s-au intensificat. Reprezentanți ai guvernului american, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio, au exprimat în mod constant că aceste misiuni funcționează în condiții care pot fi comparate cu munca forțată. În plus, au fost anunțate și restricții de viză pentru persoanele implicate în gestionarea acestor programe, având în vedere acuzațiile că personalul medical primește doar o mică parte din remunerația plătită de țările gazdă, restul de bani fiind redirecționat către guvernul cubanez.
Un raport recent emis de Comisia Inter-Americană pentru Drepturile Omului a recunoscut, totuși, contribuția semnificativă a medicilor cubanezi în regiunile defavorizate. Acest document a subliniat, în același timp, diverse practici problematice, cum ar fi restricționarea libertății de mișcare a personalului medical, limitarea interacțiunilor cu comunitățile locale și imposibilitatea de a-și exprima punctele de vedere politice. În fața acestor acuzații, oficialii cubanezi au respins concluziile raportului, argumentând că misiunile lor medicale sunt acte de solidaritate internațională.
Din punct de vedere economic, influența acestor misiuni asupra Cubei este imensă. Se estimează că programul generează aproximativ 4 miliarde de dolari anual pentru economia cubaneză, o sumă contestată vehement de autoritățile insulei. Președintele Miguel Díaz-Canel a insistat în mod repetat că cooperarea medicală reprezintă o sursă legitimă de venit pentru o națiune deja afectată grav de sancțiunile economice impuse pe scena internațională.
Unii foști membri ai programelor medicale cubaneze au afirmat că această experiență le-a oferit oportunitatea de a câștiga venituri inaccesibile în Cuba. Cu toate acestea, mulți dintre aceștia s-au simțit dezamăgiți de condițiile restrictive impuse de regimul cubanez. Această realitate internațională le-a deschis ochii asupra unei situații mult diferite față de cea sugerată de propaganda oficială cubaneză.
Reducerea numărului de medici cubanezi care activează în comunități sărace din America Latină ar putea compromite grav accesul acestor populații la îngrijire medicală esențială. În același timp, Cuba își pierde un instrument de influență externă crucial, construit cu eforturi considerabile pe parcursul ultimelor decenii.
