Japonia introduce reforma succesiunii imperiale. Tronul rămâne inaccesibil femeilor.
Reforma succesiunii imperiale în Japonia: Tronul inaccesibil femeilor
Recent, Parlamentul japonez a decis să adopte o reformă semnificativă a legii care reglează succesiunea imperială, cu scopul de a asigura continuitatea uneia dintre cele mai vechi monarhii ereditare la nivel mondial. Această nouă legislație are ca principal obiectiv facilitarea reintegrării în familia imperială a unor rude masculine mai îndepărtate, remarcându-se, totodată, o modificare a statutului prințeselor în urma căsătoriei. Totuși, reforma păstrează în continuare regula conform căreia doar bărbații pot accede pe Tronul Crizantemei.
Adoptată cu o majoritate solidă în cadrul Camerei Consilierilor, camera superioară a Parlamentului nipon, noua lege permite ca membri de sex masculin din ramuri mai îndepărtate ale familiei imperiale, care sunt necăsătoriți și au vârsta de peste 15 ani, să revină prin adopție în familia imperială. Aceste modificări sunt menite să abordeze criza de moștenitori în contextul în care garnitura actuală a familiei imperiale este din ce în ce mai restrânsă.
Cu toate acestea, regula fundamentală a succesiunii rămâne neschimbată. Legea Casei Imperiale din 1947 continuă să stabilească faptul că tronul poate fi moștenit exclusiv pe linie masculină. Aceasta conduce la excluziunea femeilor de la posibilitatea de a accede la tron, ceea ce înseamnă că prințesa Aiko, fiica împăratului Naruhito, nu va putea deveni împărăteasă, în ciuda popularității sale crescânde în rândul cetățenilor japonezi.
Până în prezent, singurul moștenitor tânăr al tronului este prințul Hisahito, nepotul împăratului. Dacă acesta nu va avea un fiu, Japonia s-ar putea confrunta cu o situație gravă în care linia de succesiune masculină riscă să se stingă, punând astfel în pericol viitorul monarhiei.
În spatele acestei reforme au stat negiciări intense, în special în interiorul Partidului Liberal-Democrat, condus de premierul Sanae Takaichi. Deși Japonia are pentru prima dată o femeie la conducerea guvernului, Takaichi a fost vocal împotriva ideii ca o femeie să poată accede pe tronul imperial, subliniind conservatorismul care încă domină dezbaterea asupra acestui subiect.
Reforma, însă, nu a generat unanimitate în rândul opiniei publice. De exemplu, Asahiro Kuni, fost membru al ramurilor imperiale care au fost desprinse de Casa Imperială după al Doilea Război Mondial, a caracterizat ideea de a readuce rude îndepărtate prin adopție ca fiind nerealistă, considerând că adaptarea la viața din familia imperială ar fi extrem de dificilă pentru cei care au crescut în afara acesteia.
Un sondaj recent arată că un procent semnificativ de 72% dintre japonezi sprijină modificarea regulilor de succesiune pentru a permite femeilor să accede pe Tronul Crizantemei. Această statistică sugerează o dorință profundă de schimbare într-o instituție tradițională, care este văzută de mulți ca fiind învechită și inadecvată în contextul modern.
