Râul care face față secetei. De ce Someșul ar putea avea mai multă apă, în timp ce Dunărea și alte râuri din România seacă.
Râul care înfruntă seceta: De ce Someșul ar putea avea mai multă apă, în timp ce Dunărea și alte râuri din România seacă
Într-un peisaj alarmant pentru resursele hidrologice ale României, unde fluviul Dunărea se apropie de un minim istoric și majoritatea cursurilor de apă din țară suferă scăderi semnificative ale debitului, râul Someș se distingue printr-o supriză pozitivă. Conform datelor oficiale, se conturează o posibilă creștere a resurselor de apă în bazinul hidrografic al Someșului, contrar tendințelor generale de secetă care afectează întreaga națiune.
În vara anului 2026, situația apelor din România era critică, debitele râurilor fiind alarmant de scăzute. De exemplu, la Baziaș, fluviul Dunărea înregistra un debit de aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă, în comparație cu media multianuală care se ridica la 3.900 de metri cubi pe secundă în luna august. Această situație a determinat restricții severe în aprovizionarea cu apă pentru irigații și a condus chiar la oprirea preventivă a Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, din cauza nivelurilor scăzute ale apei.
Această criză de apă nu a trecut neobservată de autoritățile române, care au subliniat gravitatea situației. Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice, adoptată în august 2024, estima o scădere semnificativă a debitelor pentru majoritatea bazinelor hidrografice din țară, anticipând diminuări de până la 40% în următoarele decenii. Totuși, pentru bazinul Someșului, această strategie a surprins prin anticiparea unei posibile creșteri a resurselor de apă.
Simulările efectuate de autorități sugerează o creștere de 6% a resurselor de apă disponibile până în 2050, unele subbazine din cadrul Someșului Mic urmând să înregistreze avansuri de până la 23%. Totuși, este crucial de menționat că această prognoză nu garantează imunitatea față de secetă, având în vedere că, în momentul actual, debitele râurilor din bazinul Someșului erau deja sub 30% din valorile medii lunare.
Un factor esențial în această evoluție favorabilă pentru Someș îl reprezintă precipitațiile. Deși la nivel național se estimase o scădere medie a precipitațiilor cu 3,2%, pentru bazinul Someșului se preconizează o creștere anuală de circa 5,5%. Această zonă, cu un relief variat și cu o semnificativă pondere de suprafețe montane, poate beneficia de precipitații considerabile, atingând valori anuale de până la 1.400 de milimetri în regiuni montane precum Munții Rodnei sau Apuseni.
În ciuda unei resurse de apă anual mai mari, riscurile de secetă nu dispar complet. Proiecțiile sugerează o redistribuire a debitului pe parcursul anului, cu noi creșteri în anotimpurile reci și scăderi semnificative în lunile de vară. Această situație a fost evidentă în 2026, când debitele din bazinul Someșului erau extrem de reduse, chiar dacă perspectivele pentru perioada 2021-2050 sunt, în general, optimiste.
Pe de altă parte, o resursă anuală mai mare vine cu propriile sale provocări. Fenomenele meteorologice extreme, care pot genera precipitații intense într-un interval scurt, prezintă riskuri de viituri și inundații, fără a îmbunătăți semnificativ rezervele de apă subterană. Guvernul român a subliniat că, în intervalul 2021-2050, riscurile de inundații ar putea crește, iar procesul de urbanizare și expansiunea suprafețelor asfaltate accentuează aceste pericole. Astfel, gestionarea eficientă a resurselor de apă devine esențială pentru a face față provocărilor legate de schimbările climatice și pentru a asigura viitorul sustenabil al acestei resurse vitale.
