Document al Securității din 1968, publicat de CNSAS: Cum a trăit o delegație militară română invazia în Cehoslovacia
Document al Securității din 1968, publicat de CNSAS: Cum a trăit o delegație militară română momentul invaziei în Cehoslovacia
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a făcut cunoscut, în data de 21 august 2026, un document de o importanță crucială care detaliază evenimentele legate de invazia Cehoslovaciei de către trupele statelor membre ale Tratatului de la Varșovia, desfășurată în noaptea de 20 spre 21 august 1968. Acest material, elaborat pe baza informațiilor culese de o delegație militară română aflată în Cehoslovacia, oferă o perspectivă aprofundată asupra circumstanțelor tumultoase din acele zile, inclusiv modul în care unitățile armatei cehoslovace au fost blocate, aeroporturile ocupate și liderii mișcării „Primăvara de la Praga” au fost arestați.
Detalii despre delegația română
Potrivit documentului, participa la misiune o delegație formată din trei ofițeri români, fiind condusă de generalul-maior Cheler Paul. Aceștia se aflau în Cehoslovacia pentru a participa la un exercițiu tactic de divizie, planificat anterior invaziei. Cu toate acestea, din cauza evenimentelor neprevăzute, exercițiul nu s-a mai desfășurat, iar delegația a fost nevoită să rămână în aceeași garnizoană până la data de 30 august 1968. Acolo, ofițerii români erau alături de reprezentanți din alte armate, între care ofițeri sovietici, polonezi și ungari, care, din păcate, nu au mai avut ocazia să ajungă la activitățile prevăzute.
Acțiunile trupelor sovietice
Documentul continuă prin a detalia cum, în dimineața zilei de 21 august, Divizia 13 de tancuri cehoslovace, care se afla în aceeași garnizoană cu delegația română, a fost complet blocată de trupele sovietice. Aceste forțe au reținut delegația română, încercând să o împiedice să se deplaseze la Ambasada Republicii Socialiste România din Praga. Cererile ofițerilor români de a pleca au fost refuzate, în timp ce trupele sovietice au început să ocupe depozitele de muniție și să dezarmeze gărzile, ceea ce a împiedicat astfel divizia cehoslovacă să reacționeze prompt la provocările invaziei.
Planificarea invaziei și ocuparea obiectivelor cheie
Următoarea parte a raportului detaliază metoda bine organizată de planificare desfășurată de ofițerii sovietici pentru a captura cele mai importante puncte strategice din Praga. Aceștia au întreprins misiuni de recunoaștere prejudiciabilă cu aproximativ 10 zile înainte de invazie, mascându-se în haine civile sub pretextul că sunt turiști. Această tactică ingenioasă le-a permis să se integreze fără probleme în rândurile trupelor de ocupație în momentul declanșării invaziei.
Capturarea liderilor cehoslovaci
O altă revelație importantă din document este detalierea arestării liderilor politici ai Cehoslovaciei, printre care s-a numărat și Alexander Dubcek. Aceste arestări au fost realizate cu brutalitate, ofițerii sovietici aplicând forța împotriva acestora. Evenimentele au fost marcate de brutalitate, miniștrii și liderii, inclusiv premierul Oldřich Černík, fiind capturați și expediați sub amenințarea armelor către o locație necunoscută. Această acțiune denotă disprețul total față de înțelegerea și dialogul politic.
Relațiile cu populația locală și reacția internațională
În timpul acestor evenimente dramatice, delegația română a fost primită cu o deschidere remarcabilă de către populația cehoslovacă, care a demonstrat simpatie față de militarii români. Această relație de sprijin a fost evidentă, în special atunci când militarii români au fost invitați să interacționeze cu soldații cehoslovaci, facilitând un schimb de perspective între cele două părți. În contrast, delegațiile militare străine, în special cele sovietice, au fost întâmpinate cu ostilitate, subliniind respectul local pentru ofițerii români și respingerea forțelor ocupației externe.
Concluzie
Documentul divulgat de CNSAS nu doar că înregistrează o cronică a invaziei din 1968, ci și servește ca o reamintire poignantă a tensiunilor geopolitice din acea epocă, precum și a impactului emoțional asupra tuturor celor implicați. Acesta ajută la înțelegerea profundă a relațiilor internaționale în contextul Războiului Rece, aducând la lumină nu doar amintiri dureroase, ci și gesturi de umanitate care s-au manifestat în mijlocul haosului.
