Criză în monarhia Japoniei: cetățenii o vor pe prințesa Aiko pe tron
Dezbatere aprinsă în Japonia: tot mai mulți cetățeni o susțin pe prințesa Aiko ca împărăteasă
În Japonia, o dezbatere tot mai intensă vizează viitorul familiei imperiale, pe fondul unei posibile crize de succesiune. Prințesa Aiko, în vârstă de 24 de ani, singurul copil al împăratului Naruhito și al împărătesei Masako, este cel mai popular membru al familiei imperiale. Cu toate acestea, legislația actuală îi interzice să urce pe tronul Crizantemei.
Conform unei legi vechi de aproape 140 de ani, femeilor le este interzis să devină împărat domnitor. Această regulă contravine sprijinului public tot mai mare pentru schimbare. Un sondaj realizat în aprilie de ziarul Mainichi Shimbun arată că 72% dintre respondenți susțin ideea unei femei împărat, în timp ce doar 10% se opun.
Familia imperială se confruntă cu aceleași probleme demografice ca restul țării. Dacă în urmă cu trei decenii avea 30 de membri, acum numără doar 16, dintre care doar cinci sunt bărbați. Linia de succesiune este alcătuită din doar trei bărbați: fratele mai mic al împăratului Naruhito, prințul moștenitor Akishino; fiul acestuia, prințul Hisahito; și unchiul împăratului, prințul Hitachi, în vârstă de 90 de ani. Dacă prințul Hisahito, un student de 20 de ani și primul bărbat născut în familia imperială în ultimele patru decenii, nu va avea un fiu, linia de succesiune s-ar putea încheia într-o generație.
Presiuni politice și reforme contestate
Guvernele anterioare au încercat să soluționeze problema succesiunii prin legislație care ar introduce egalitatea de gen. Totuși, presiunile parlamentarilor conservatori și nașterea prințului Hisahito în 2006 au oprit brusc dezbaterea.
În această vară, actuala prim-ministră Sanae Takaichi, prima femeie care ocupă această funcție în Japonia, a stârnit controverse după ce partidul său și aliații conservatori au impus amendamente care protejează succesiunea exclusiv masculină pentru generații. Modificările, care intră în vigoare la sfârșitul acestei luni, permit femeilor să își păstreze statutul regal după căsătoria cu persoane din afara familiei imperiale și reînvie descendenții pe linie masculină din 11 „ramuri colaterale” ale familiei care au părăsit stăpânirea imperială după al Doilea Război Mondial.
În teorie, aceasta înseamnă că o rudă îndepărtată de sex masculin ar putea fi „adoptată” în familia imperială, cu condiția să fie necăsătorită și să aibă peste 15 ani. Dacă se căsătorește și soția sa naște un fiu, copilul ar intra în linia de succesiune.
Reacții internaționale și poziția Tokyo-ului
Soarta familiei imperiale japoneze a atras atenția internațională. În 2024, comitetul ONU pentru drepturile femeilor a îndemnat guvernul japonez să permită o femeie împărat. Tokyo a respins intervenția ca fiind „regretabilă” și „nepotrivită”, afirmând că succesiunea imperială este o chestiune de „identitate națională fundamentală”.
Dezbaterea continuă să divizeze opinia publică și clasa politică, în timp ce Japonia se confruntă cu perspectiva unei crize de succesiune fără precedent în istoria sa modernă.
