Violențele din Franța rescriu strategiile politice în perspectiva scrutinului din 2027
Violențele din Franța rescriu calculele politice pentru prezidențialele din 2027
Valul de jafuri și violențe care a zguduit Franța în cursul weekendului ar putea modifica raportul de forțe în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027, iar principalii candidați își recalibrează strategiile în funcție de evoluția crizei.
Marine Le Pen mizează pe imaginea unei „Franțe pacificate”
Marine Le Pen, candidata extremei drepte, încearcă să valorifice momentul pentru a se poziționa drept alternativa capabilă să restabilească ordinea și respectarea legii. Ea a susținut duminică un discurs adresat francezilor, prezentându-se drept candidata unei „Franțe pacificate”. Poziția sa nu este însă lipsită de riscuri: o parte importantă a electoratului o percepe drept o figură profund polarizantă, iar o eventuală victorie a sa în 2027 ar putea accentua diviziunile sociale scoase la iveală de revolte.
Jordan Bardella adoptă un ton mai dur
Președintele formațiunii Rassemblement National, Jordan Bardella, a adoptat un ton și mai dur, susținând că partidul său este singurul în măsură să restabilească ordinea și avertizând că jafurile ar putea lua amploare. În interiorul formațiunii se discută deja despre riscul ca o eventuală agravare a violențelor să se întoarcă împotriva partidului, acuzat de-a lungul timpului că alimentează tensiunile sociale. „Unii spun că această situație demonstrează că vor izbucni revolte dacă RN ajunge la putere. Dar eu nu cred asta”, a declarat Charles-Henri Gallois, unul dintre consilierii lui Bardella.
Mélenchon, între sprijinul pentru protestatari și distanțarea de violențe
Liderul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, se află într-o poziție delicată. El încearcă să își păstreze sprijinul pentru protestatari, dar și să se distanțeze de actele de violență. Partidul său, Franța Nesupusă, a susținut protestele elevilor care au precedat revoltele din weekend, iar mai mulți reprezentanți ai stângii radicale au participat la acțiuni de protest, criticând presupuse abuzuri ale poliției și exprimându-și sprijinul pentru manifestanți. În competiția internă pentru conducerea stângii, Mélenchon a reușit până acum să atragă mai multă atenție decât eurodeputatul Raphaël Glucksmann, însă violențele ar putea slăbi poziția stângii radicale, mai ales după ce Guvernul și adversarii politici au acuzat-o că a contribuit la agravarea situației. Rivalii îl acuză pe Mélenchon că a alimentat furia manifestanților, care a degenerat în jafuri și incendieri.
Édouard Philippe încearcă să se desprindă de Emmanuel Macron
Pentru Édouard Philippe, candidat de centru-dreapta la președinție, revoltele reprezintă de asemenea o provocare. Fostul prim-ministru încearcă să se distanțeze de Emmanuel Macron, criticat pentru lipsa unei reacții ferme la violențe, dar ar putea profita de criză pentru a demonstra că este capabil să conducă țara și pentru a răspunde criticilor privind lipsa de energie a campaniei sale. Considerat candidatul centrist cu cele mai mari șanse de a învinge extrema dreaptă, Philippe a stagnat în sondaje în ultimele luni și nu a reușit să atragă suficientă atenție în cursa prezidențială. El l-a criticat dur pe președinte după discursul televizat de duminică seară, în care acesta nu a anunțat nicio măsură concretă pentru gestionarea crizei.
Raphaël Glucksmann adoptă o poziție fermă
Pentru eurodeputatul Raphaël Glucksmann, violențele reprezintă primul test politic important după ce, la începutul lunii, a câștigat alegerile interne ale Partidului Socialist și a devenit candidatul de centru-stânga la președinție. Luni, Glucksmann a adoptat o poziție mult mai fermă decât Mélenchon, declarând jurnaliștilor că „este insuportabil ca hoarde de jefuitori să atace simbolurile statului”. El l-a acuzat pe Mélenchon că reprezintă „o rampă de lansare” pentru Marine Le Pen, care ar putea deveni „beneficiara haosului”.
Macron, sub tirul criticilor pentru reacția la violențe
Emmanuel Macron se confruntă cu un val de critici după discursul televizat de duminică seară, în care s-a adresat francezilor fără să anunțe măsuri concrete pentru oprirea violențelor. Președintele a promis că persoanele care au provocat distrugeri vor răspunde pentru faptele lor și a cerut „răspunsuri clare” privind motivele pentru care protestele au degenerat. Lipsa unei reacții ferme ar putea să îi afecteze ultimele luni de mandat. „Este rupt de realitate”, a declarat un oficial regional. Luni, prim-ministrul Sébastien Lecornu a anunțat restricții de circulație pe timpul nopții în anumite zone, limitarea deplasărilor și interzicerea manifestațiilor publice.
Cu toate acestea, o nouă zi de proteste a fost deja anunțată pentru sâmbăta viitoare, iar există temeri că manifestațiile s-ar putea transforma într-o mișcare de protest de lungă durată, asemănătoare celei a „Vestelor Galbene” din 2018 și 2019. Dacă protestele vor continua, criza ar putea deveni unul dintre principalele subiecte ale campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2027.
