53% din traficul pe internet provine de la boți. Ce este „Teoria internetului mort”
Peste jumătate din traficul internetului provine de la boți
Mai mult de jumătate din traficul de pe internet este generat de programe automate, iar nu de utilizatori umani. Conform raportului Thales Bad Bot Report 2026, traficul automatizat a reprezentat 53% din totalul traficului web analizat pentru anul 2025, în creștere față de 51% în anul anterior. Activitatea atribuită utilizatorilor umani a coborât astfel la 47%.
Raportul arată că 40% din traficul total a fost generat de boți considerați malițioși, utilizați inclusiv pentru atacuri informatice, fraudă sau exploatarea vulnerabilităților unor servicii online.
Ce este „Teoria internetului mort”
Comentarii care par scrise după același model, imagini artificiale și conversații cu interlocutori a căror identitate este greu de verificat fac ca, pentru mulți utilizatori, internetul să pară un loc în care devine tot mai dificil să deosebești oamenii de programele automate. Fenomenul este asociat cu „Dead Internet Theory”, cunoscută drept „Teoria internetului mort”.
Ideea a circulat pe forumurile online încă din anii 2010 și a devenit cunoscută în 2021, după o postare pe comunitatea Agora Road. Autorul susținea că internetul devenise un spațiu artificial, în care interacțiunile autentice erau înlocuite treptat de activitate automatizată. În versiunea sa radicală, teoria afirmă că internetul ar fi „murit” în jurul anului 2016, când boții și algoritmii ar fi început să domine experiența utilizatorilor.
Nu orice bot este periculos, iar cifra nu măsoară autorii conținutului
Nu orice bot este însă periculos. Motoarele de căutare folosesc programe automate pentru indexarea paginilor, iar numeroase servicii digitale depind de astfel de instrumente. De asemenea, cifra de 53% nu înseamnă că majoritatea postărilor de pe rețelele sociale sunt scrise de inteligența artificială. Studiul măsoară traficul, nu autorii conținutului publicat.
Instrumentele AI produc conținut într-un ritm imposibil pentru un utilizator obișnuit
Nu există dovezi că internetul ar fi fost înlocuit printr-o operațiune coordonată sau că oamenii ar fi devenit o minoritate printre autorii întregului conținut online. Există însă o schimbare reală: instrumentele AI pot produce astăzi texte, fotografii, videoclipuri și comentarii într-un ritm imposibil pentru un utilizator obișnuit.
Când inteligența artificială vorbește cu altă inteligență artificială
Un fenomen tot mai întâlnit îl reprezintă interacțiunile dintre sisteme automate, în care oamenii participă din ce în ce mai puțin. Un exemplu apare în educație: un student poate folosi AI pentru redactarea unei lucrări, iar profesorul poate apela la un alt sistem automat pentru evaluarea acesteia.
Situații asemănătoare există pe piața muncii. Candidații folosesc chatboți pentru redactarea CV-urilor și scrisorilor de intenție, în timp ce angajatorii utilizează programe care analizează și filtrează aplicațiile. În ambele cazuri, o parte a comunicării ajunge să se desfășoare între două sisteme informatice. Problema nu este doar că textele devin mai asemănătoare, ci și că poate fi tot mai greu de identificat cât dintr-un mesaj reflectă experiența sau opinia reală a unei persoane.
Aproape jumătate dintre americani folosesc chatboți AI
Un studiu Pew Research Center, realizat în februarie 2026, arată cât de rapid au intrat aceste instrumente în viața de zi cu zi. În 2024, 33% dintre adulții americani declarau că au utilizat chatboți precum ChatGPT, Gemini sau Copilot. În 2026, proporția a ajuns la 49%, iar aproximativ 24% dintre respondenți folosesc asemenea instrumente zilnic.
Creșterea utilizării AI nu înseamnă automat dispariția interacțiunilor umane, dar arată cât de mult s-a schimbat modul în care oamenii caută informații, lucrează și comunică.
De ce ar trebui să ne îngrijoreze fenomenul
Una dintre cele mai importante probleme este răspândirea dezinformării. Conturile automate pot distribui masiv afirmații false, pot amplifica artificial anumite mesaje sau pot crea impresia că o opinie este susținută de un număr mare de persoane.
Imaginile și videoclipurile generate de AI complică verificarea informațiilor, mai ales atunci când sunt prezentate drept înregistrări autentice. În paralel, crește interesul pentru instrumentele care încearcă să identifice materialele produse artificial. Totuși, asemenea sisteme pot greși, iar rezultatele lor nu constituie singure o dovadă sigură. Pentru utilizatori, verificarea sursei, identificarea autorului și compararea informațiilor cu publicații credibile devin tot mai importante.
