Patriotismul militarizat și românul spectator: ritualul statului.
PATRIOTISMUL MILITARIZAT ȘI ROMÂNUL SPECTATOR: RITUALUL STATULUI
1 Decembrie, ziua națională a României, a ajuns să fie marcată nu printr-o celebrare autentică a spiritului național, ci printr-un ritual care promovează simbolurile statului și paradele militare. Sociologul Mihai Rusu, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, aduce în discuție metamorfosele pe care le-a suferit patriotismul românesc, concluzionând că această zi a devenit, mai degrabă, o formalitate instituționalizată decât o oportunitate de a celebra cu adevărat identitatea națională. Acest fenomen subliniază depersonalizarea sărbătorii, transformând-o într-un spectacol în care cetățenii au devenit simpli spectatori.
TRANSFORMĂRILE ISTORICE ALE IDENTITĂȚII NAȚIONALE
Patriotismul românesc este strâns legat de istoria tumultoasă a națiunii, trecând prin multiple etape care l-au redefinit constant. În secolul al XIX-lea, identitatea națională era strâns corelată cu etnicitatea, în timp ce perioada comunistă a impus un internaționalism proletar. După 1990, etnonaționalismul a experimentat o resuscitare bruscă, însă integrarea României în Uniunea Europeană a impus o reorientare, ghidându-se dinspre o identitate strict etnică spre un patriotism bazat pe standardele valorilor civice. Cu toate acestea, această tranziție a fost marcată de tensiuni interne, reflectând contestările profunde ce bântuie societatea românească.
PARADA MILITARĂ ÎN LOCUL CELEBRĂRII CETĂȚEANULUI
Nu este un mister faptul că 1 Decembrie tinde să devină mai mult o oportunitate pentru a sărbători zi liberă, decât o ocazie de mobilizare autentică a sentimentului național. Potrivit lui Rusu, festivițile, predominante prin demonstrații de forță militară și parade grandioase, ignoră esența umană a zilei și reduc sărbătoarea la un simplu spectacol, în care comunitățile sunt excluse. Această militarizare intensivă a identității naționale a dus, astfel, la transformarea unei sărbători de apartenență într-o ostentație a puterii statului.
PERSPECTIVELE TINERILOR: SUVERANISM CONTRA INDIFERENȚĂ
În rândul tinerelor generații, observăm o polarizare accentuată, ce reflectă fragilitatea identității naționale contemporane. Sociologul identifică două curente fundamentale: unii tineri adoptă un suveranism vivid, percepând națiunea ca un bastion al identității etnice, în timp ce alții, din ce în ce mai numeroși, devin indiferenți față de astfel de aspecte, conturând o viziune post-naționalistă influențată de globalizare și valori universale. Această dezbinare nu face altceva decât să intensifice disputa asupra viitorului unei identități colective unită.
SPRE UN PATRIOTISM REFLEXIV
În locul celebrărilor pompoase și sterile, Mihai Rusu propune o alternativă radicală: un „patriotism reflexiv”. Această viziune sugerează transformarea zilei naționale într-un prilej de dezbateri și reflecții riguros critice asupra realizărilor și eșecurilor României ca stat, implicând cetățenii în mod activ. O analiză sinceră și deschisă asupra experienței naționale ar putea genera un moment real de conectare, facilitând recunoașterea unei apartenențe depline.
Astfel, dacă 1 Decembrie va renunța la dictatul ritualurilor militariste și va adopta o abordare bazată pe dialog genuin între cetățeni, ar putea redeveni o sărbătoare autentică. Românii ar privi această zi nu ca pe un formalism impus, ci ca pe o celebrare a identității, diversității și unității care definesc naționalitatea reală.
Sursa: [accentulzilei.ro](https://accentulzilei.ro/politica/patriotismul-militarizat-si-romanul-spectator-sociolog-1-decembrie-ritual-al-statului/)
Sursa: cronicaromaneasca.ro/politica/patriotismul-militarizat-si-romanul-spectator-ritualul-statului/
