A refuzat să lupte pentru Putin. Germania susține că se poate întoarce în siguranță.

Germania afirmă că este în siguranță să se întoarcă.

Georgy Avaliani, un pacifist rus care a fugit de la frontul din Ucraina, se confruntă acum cu o deportare sub noi reglementări mai stricte de azil. Acesta a fost forțat să lupte și a supraviețuit unor abuzuri grave, inclusiv bătăi și simulări de execuții într-un așa-numit „subsol al torturii”, până când a reușit să evadeze din Rusia.

Decizia Germaniei de a-l returna

Săptămâna trecută, Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF) din Germania a respins cererea lui Avaliani de azil, argumentând că întoarcerea sa în Rusia nu prezintă riscuri de persecuție. Această hotărâre a stârnit îngrijorări printre grupurile care sprijină soldații ruși care doresc să fugă de război.

Implicarea politicii europene

Această situație a generat un sentiment de alarmă, deoarece decizia consolidă mesajul președintelui rus Vladimir Putin, insinuând că pentru cei care fug de front nu există o ieșire sigură. În același timp, politica de azil a Uniunii Europene devine tot mai stringentă, iar negocierile de pace între Rusia și Ucraina sunt în impas.

Experiența personală a lui Avaliani

Avaliani a fost printre cei care au primit notificări de recrutare în septembrie 2022. Deși a solicitat o scutire din motive de sănătate și familiale, acestea i-au fost refuzate. Timp de câteva săptămâni a luptat pe front, dar a decis să fugă, fiind capturat ulterior și supus unor abuzuri înainte de a reuși să evadeze și să traverseze Belarus și Uzbecistan.

Schimbare în politicile germane

Decizia de returnare a lui Avaliani reprezintă o schimbare radicală a poziției Germaniei față de situația de la începutul invaziei, când oficialii încurajau refugiații care contestau regimul lui Putin. În 2022 și 2023, aproximativ 10% dintre bărbații ruși de vârstă militară care ajungeau în Germania obțineau protecție legală, însă în 2024 și 2025 acest procent a scăzut dramatic.

Critica activiștilor pentru drepturile omului

Activistii pentru drepturile omului susțin că evaluarea efectuată de autoritățile germane este superficială și nu reflectă realitatea din Rusia, unde mulți recrutați nu au revenit acasă. Avaliani refuză să creadă că nu va fi persecutat la întoarcere, considerând că riscurile sunt mult mai mari decât simpla posibilitate de a primi o amendă.

Povara dovezilor pentru azil

Experții semnalează că solicitarea azilului este extrem de dificilă, cerințele pentru dovada persecuției fiind greu de îndeplinit pentru mulți, inclusiv pentru Avaliani. Conform datelor oficiale, din cei 8,201 bărbați ruși de vârstă militară care au solicitat azil în Germania, doar 416 au obținut o formă de protecție.

Consecințele deciziilor europene

Alexei Alshansky, fondatorul organizației „A Farewell to Arms”, afirmă că deportarea unor persoane precum Avaliani subminează angajamentele Europei de a sprijini Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei, întărind ideea că tentativa de a fugi este inutilă, lăsând loc ca mai mulți dezertori să contribuie eficient la apărarea Ucrainei.