Revoltă după ce Coaliția a decis reducerea, nu eliminarea, impozitelor pentru persoanele cu dizabilități:…
Revoltă după decizia Coaliției de a reduce taxele pentru persoanele cu dizabilități
Recent, Coaliția de guvernare a anunțat o măsură controversată: reducerea cu 50% a taxelor aplicate primei locuințe și primei mașini pentru persoanele cu handicap grav și accentuat. Această decizie a stârnit indignare în rândul societății, mulți considerând-o mai degrabă o formă de „linșaj social” din partea autorităților decât o abordare nobilă a problemelor cu care se confruntă aceste persoane vulnerabile. Reprezentanții comunității persoanelor cu dizabilități au exprimat profunda lor dezamăgire, văzând în această măsură o încercare de marginalizare suplimentară.
Daniela Tontsch, președintele Consiliului Național al Dizabilității din România, a declarat că modificările fiscale nu sunt adaptate nevoilor reale ale persoanelor afectate. Tontsch a subliniat, în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN, că soluțiile actuale sunt departe de a răspunde cerințelor acestor cetățeni, lăsându-i să se simtă neglijați de clasa politică.
Într-un comunicat oficial, liderii coaliției au detaliat noile procente de reducere a impozitelor pentru clădirile vechi. Proprietarii de imobile care au o vechime mai mare de 100 de ani pot beneficia de o reducere de 25%, iar cei cu clădiri cu o vechime între 50 și 100 de ani pot lua parte la o reducere de 15%. Totuși, deciderea acestei reduceri de 50% doar pentru anumite persoane cu handicap a fost dur criticată și considerată inadecvată, având un caracter discriminatoriu.
Organizațiile care apără drepturile persoanelor cu dizabilități cer autorităților să respecte principiul „Nimic despre noi fără noi”, subliniind importanța consultării reale cu cei afectați înainte de a se lua astfel de decizii. Această solicitare evidențiază nevoia acută de a integra vocea persoanelor cu dizabilități în procesul decizional.
Tontsch a adus în discuție și propaganda negativă care circulă în societate, mesajele predominante sugerând că persoanele cu dizabilități sunt o povară pentru bugetul de stat. Această perspectiva nu doar că afectează încrederea în sistemul de sprijin social, dar contribuie la stigmatizarea și marginalizarea acestor indivizi, punând în evidență o preocupare selectivă din partea autorităților.
Deciziile recente, cum ar fi modificarea criteriilor de încadrare în grad de handicap, au dus la o scădere alarmantă a numărului de persoane considerate eligibile pentru sprijin. Aceasta afectează foarte grav chiar și pacienții cu condiții de sănătate extrem de critice, cum ar fi cei cu cancere avansate. Impactul acestor ajustări nu este doar teoretic, ci se traduce în dificultăți semnificative în viața de zi cu zi a acestor persoane vulnerabile.
În concluzie, măsurile adoptate de Guvern sunt percepute nu numai ca insuficiente, ci și ca o formă disimulată de discriminare față de persoanele cu dizabilități. Este esențial ca societatea să ceară o revizuire serioasă a acestor politici și o implicare activă a celor afectați în procesul de luare a deciziilor, asigurând astfel respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor.
