Planul UE de a preveni ca noi membri să devină Ungaria 2.0
PLANUL UE DE A ÎMPIEDICA NOI MEMBRI SĂ DEVINĂ UNGARIA 2.0
Montenegro, perceput ca un favorit pentru aderarea la Uniunea Europeană, se află acum în fața unor condiții mai stricte, stabilite de oficialii Uniunii. Așa cum anunță președintele montenegrin, Jakov Milatović, discuțiile cu membri ai UE, inclusiv o recentă întâlnire în Irlanda, subliniază intenția Uniunii de a implementa „garantii pe termen lung” în tratatul de aderare. Scopul acestor măsuri este clar: a preveni adoptarea de către noile țări membre a unor practici asemănătoare celor întâlnite în Ungaria.
Comisia Europeană se pregătește să integreze aceste garanții în tratatul de aderare al Montenegrului, pentru a reacționa rapid în cazul unei deviații de la democrație sau de la statul de drept. Un oficial al Comisiei a subliniat că acest tratat ar putea deveni un model pentru tratatele viitoare.
Cu toate acestea, Montenegro nu este singura țară care își exprimă dorința de a se alătura Uniunii Europene. Ucraina vizează aderarea în 2027, dar sub condiția unui acord de pace cu Kremlinul, iar Islanda va organiza un referendum pentru a relua discuțiile privind aderarea.
Deși negocierile au avansat, Milatović a recunoscut că „nimeni nu știe cu adevărat” cum va arăta forma finală a tratatului de aderare, având în vedere că Podgorica așteaptă informații suplimentare de la Comisie. Aceste discuții abordează lecțiile învățate din extinderea din 2004, când Ungaria și alte opt țări au aderat la Uniunea Europeană. După cum insistă oficialul european, Uniunea nu dispune în prezent de instrumentele necesare pentru a răspunde în mod adecvat eventualelor regresiuni în democrație.
Experiența Ungariei, sub conducerea lui Viktor Orbán, constituie o lecție importantă pentru UE. Budapesta a fost supusă unor critici severe pentru blocajele sale, în special în ceea ce privește sancțiunile impuse Rusiei și refuzul de a sprijini un ajutor financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
În acest context, Comisia Europeană își propune să prevină ca Montenegro și alte potențiale noi membri să devină „Ungaria 2.0”. Elaborarea tratatelor de aderare va fi realizată de un grup de lucru sub egida președinției cipriote, cu participarea tuturor statelor membre.
Deși discuțiile asupra detaliilor acestor garanții sunt în curs, claritatea rămâne o provocare. Unele dintre propunerile preliminare includ suspendarea drepturilor de veto în cazul în care noile membre ar încălca valorile fundamentale ale Uniunii, în special cele referitoare la statul de drept. O altă temă dezbătută este perioada în care aceste garanții ar trebui să fie menținute.
Pe de altă parte, un oficial montenegrin a subliniat că principala red flag pentru țară este limitarea dreptului său de vot. În timp ce Podgorica este deschisă la alte garanții, aceasta nu este dispusă să-și piardă vocea în procesul decizional al Uniunii Europene.
În ciuda ritmului accelerat al reformelor necesare pentru atingerea standardelor Uniunii, aceste progrese au generat tensiuni politice interne. Președintele Milatović s-a exprimat împotriva procesului de adoptare rapidă a legilor, considerând acest lucru inacceptabil.
Montenegro este acum într-un proces complex în care trebuie să finalizeze cele 20 de capitole rămase din cele 33 necesare pentru aderare, următoarea etapă fiind închiderea Capitolului 21 care vizează rețelele trans-europene, programată pentru luna martie.
Cu toate acestea, incertitudinea persistă asupra dacă aderarea se va realiza în termenul țintă stabilit pentru 2028, având în vedere procesul de ratificare necesar din partea celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Ungaria.
Oficialul Comisiei a recunoscut că ambiția Montenegrului este „tehnic posibilă”, dar realitatea politică poate influența semnificativ progresul. Milatović a acceptat că provocările sunt considerabile, dar și-a reafirmat angajamentul de a accelera reformele necesare pentru integrarea în Uniunea Europeană.
