Omenirea se confruntă cu o criză alimentară din cauza blocării Strâmtorii Ormuz.
Omenirea se află în pragul unei crize alimentare din cauza blocării Strâmtorii Ormuz
În cadrul contextului actual, marcat de tensiuni internaționale intense, se conturează o amenințare majoră pentru securitatea alimentară globală, generată de posibila închidere a Strâmtorii Ormuz. Această rută maritimă esențială nu servește doar transportului resurselor energetice, ci este crucială și pentru livrarea îngrășămintelor necesare agriculturii la nivel mondial. Este important de menționat că statele din regiunea Golfului se bazează în mare măsură pe această cale pentru importurile alimentare, ceea ce le face vulnerabile în fața crizelor alimentare globale.
Îngrășămintele, un factor crucial în agricultură
Un studiu realizat de Signal Group subliniază că regiunile din Golful Persic contribuie cu aproximativ 20% la comerțul global de îngrășăminte vitale, inclusiv amoniac, fosfați și sulf, toate fiind elemente esențiale pentru o agricultură sănătoasă. Este remarcabil faptul că aproape jumătate din producția mondială de uree, cel mai utilizat îngrășământ pe bază de azot, provine din această zonă, cu Qatarul având o contribuție de o zecime din volumul global.
Impactul imediat al conflictului din Golful Persic
Recent, compania QatarEnergy a fost nevoită să suspende producția la complexul industrial Ras Laffan, care este recunoscut ca fiind cel mai mare hub global pentru producția de îngrășăminte și gaze naturale lichefiate, acest pas fiind determinat de atacurile din partea Iranului. Această situație a dus la întârzieri considerabile în livrările de materii prime pentru îngrășăminte, afectând grav disponibilitatea resurselor agronomice esențiale care susțin agricultura mondială.
Consecințele posibile ale unei blocări pe termen lung
Dacă Strâmtoarea Ormuz ar fi supusă unei blocări timp de 30 de zile, UNCTAD estimează o reducere de 1,33 milioane de tone lunar în exporturile de îngrășăminte. Aceasta ar avea un impact devastator asupra culturilor agricole care depind de fertilizanți, determinând fermierii să reanalizeze opțiunile de plantare. Aceștia ar putea fi nevoiți să aleagă culturi care necesită mai puține îngrășăminte sau, în cel mai rău scenariu, să reducă utilizarea acestora, cu rezultatele fiind dezirabile asupra randamentului produselor agricole.
Vulnerabilitățile globale în fața crizei alimentare
Conflictul continuu din Iran se alătură celor mai severe șocuri în securitatea alimentară mondială, alături de pandemia COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina. Din începutul acestui război, prețurile îngrășămintelor au cunoscut o creștere alarmantă, iar chiar și o blocare temporară ar putea duce la o amplificare a unei crize alimentare deja existente. Țări precum India și Brazilia, care depind semnificativ de importurile din Golful Persic, s-ar putea confrunta cu dificultăți majore în asigurarea hranei pentru populațiile lor.
Riscurile profunde pentru statele vulnerabile
Pe lângă națiunile din Golful Persic, care depind de importurile de alimente în proporție de 80% până la 90%, Africa Subsahariană se află într-o situație precară, multe ferme utilizând îngrășăminte sub nivelul necesar pentru a obține o producție agricolă optimă. Creșterea prețurilor alimentelor, influențată de costurile ridicate ale petrolului, ar putea amplifica și mai mult criza, afectând astfel capacitatea țărilor de a asigura alimentația necesară pentru populațiile lor vulnerabile.
