România conduce la utilizarea problematică a rețelelor sociale în rândul adolescenților
România, pe primul loc în Europa la utilizarea problematică a rețelelor sociale de către adolescenți
România ocupă primul loc între 44 de țări într-un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății care analizează utilizarea problematică a rețelelor sociale în rândul adolescenților. Informația a fost făcută publică de deputata PNL Raluca Turcan, inițiatoarea unor proiecte legislative pentru protecția minorilor, într-o postare publicată duminică pe Facebook.
Potrivit acesteia, peste 22% dintre copiii cu vârste între 11 și 15 ani prezintă simptome de dependență: nu se mai pot opri din verificat telefonul, nu mai au timp de teme, dorm prost și devin anxioși și neliniștiți atunci când le este luat telefonul. Media europeană este de 11%, ceea ce înseamnă că în România sunt de două ori mai mulți copii afectați.
Dezbatere la Sibiu și inițiative legislative
Raluca Turcan a participat vineri, la Sibiu, la o dezbatere organizată împreună cu Asociația „Copii, nu ecrane”, la care au fost prezenți profesori, psihologi, psihiatri, reprezentanți ai instituțiilor de protecție a minorilor, ai structurilor de ordine publică și ai administrației.
Deputata a anunțat că a inițiat mai multe proiecte legislative, printre care limitarea accesului la telefoanele mobile pe întreaga durată a programului școlar, inclusiv în pauze, de la învățământul preșcolar până la liceu, monitorizarea audio-video în spațiile comune din școli și consilierea psihologică a copiilor implicați în acte de violență.
De asemenea, Turcan a afirmat că dorește să promoveze legislația privind limitarea accesului minorilor la rețelele sociale, controlul parental și responsabilizarea platformelor de socializare, inclusiv prin sancțiuni.
Avertisment privind accesul timpuriu și necontrolat la ecrane
În postarea sa, deputata a atras atenția asupra tentației de a pune un ecran copilului mic pentru a-i capta atenția, pentru a-l face să mănânce ori pur și simplu pentru a sta cuminte. Această practică, urmată de accesul timpuriu și necontrolat la rețele sociale, la platforme de jocuri de noroc sau alte astfel de instrumente, poate crea dezechilibre ulterioare greu de corectat în viața de adult, pe lângă vulnerabilitățile în fața unor prădători virtuali.
În opinia Ralucăi Turcan, dezbaterea de la Sibiu ar trebui să reprezinte un punct de plecare pentru viitoare inițiative legislative, iar discuțiile trebuie continuate inclusiv prin implicarea directă a copiilor și adolescenților.
