Criză demografică în UE: nașterile scad cu 30% față de 1990. Situația României
Rata fertilității în Uniunea Europeană a atins cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii
Rata totală a fertilității în Uniunea Europeană a ajuns în 2024 la 1,34 copii pentru fiecare femeie, cel mai redus nivel de la începutul seriei statistice, în 2001, potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Datele detaliate din Anuarul regional Eurostat 2026 arată că în UE s-au născut aproximativ 3,6 milioane de copii în 2024, comparativ cu 5,1 milioane în 1990, ceea ce reprezintă o scădere cumulată de 30,2%.
Declinul s-a accentuat în 2022 și 2023, când numărul nașterilor s-a redus cu 5,1%, respectiv 5,4%. În 2024, diminuarea a continuat, dar într-un ritm mai lent, de 3,1%. În ultimele două decenii, fertilitatea europeană a rămas constant sub pragul de 2,1 copii pe femeie, considerat necesar pentru înlocuirea naturală a generațiilor în absența migrației.
Diferențe regionale semnificative. Două regiuni din România, printre zonele cu fertilitate ridicată
Analiza Eurostat evidențiază diferențe importante între cele 1.165 de regiuni europene pentru care există date disponibile. În 714 regiuni, rata fertilității a depășit media UE, în timp ce 439 s-au situat sub aceasta, iar 12 au înregistrat aceeași valoare.
Două regiuni din România au avut rate ale fertilității de cel puțin 1,75 copii pentru fiecare femeie. Cele mai multe regiuni cu valori de minimum 1,75 au fost identificate în Bulgaria și Franța, câte 14 în fiecare țară, urmate de Germania, cu șase, și Slovenia, cu trei. Cele mai ridicate rate din UE au fost înregistrate în teritoriile franceze Mayotte, cu 3,51 copii pe femeie, și Guyana Franceză, cu 3,10. În Bulgaria, regiunile Sliven și Yambol au consemnat valori de 2,58, respectiv 2,42. La polul opus, regiunea spaniolă La Palma a avut cea mai mică rată a fertilității din Uniune, de numai 0,76 copii pe femeie.
România, printre țările cu cele mai tinere mame din UE
Statisticile Eurostat arată că vârsta mediană a femeilor la naștere a crescut în UE de la 31 de ani în 2014 la 31,9 ani în 2024, însă diferențele regionale rămân considerabile. Dintre cele 11 regiuni europene unde vârsta mediană la naștere era sub 27 de ani, cinci se aflau în România și șase în Bulgaria. În România, cele mai mici valori menționate de Eurostat au fost înregistrate în județele Călărași, cu 25,7 ani, și Ialomița, cu 26 de ani.
Instituția europeană indică printre factorii asociați amânării maternității prelungirea studiilor, incertitudinea profesională și creșterea costurilor locuințelor și ale creșterii copiilor.
Populația UE îmbătrânește, iar migrația compensează scăderea naturală
La 1 ianuarie 2025, Uniunea Europeană avea 450,6 milioane de locuitori. În cursul anului 2024, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu 1,3 milioane, însă migrația netă și ajustările statistice au compensat această pierdere. Vârsta mediană a populației europene a ajuns la 44,9 ani, față de 39,6 ani în 2005.
În România, contrastele demografice sunt evidente și la nivelul populației totale. Județul Ilfov a înregistrat o creștere de 44,6% între începutul anului 2014 și începutul lui 2025, în timp ce Bucureștiul a pierdut aproximativ 156.000 de locuitori. Potrivit Eurostat, îmbătrânirea populației și fertilitatea redusă pun presiune asupra pieței muncii, sistemelor de pensii și serviciilor medicale.
