Producătorii români își fac ecosisteme proprii pentru a reduce dependența de intermediari
Producătorii români își construiesc ecosisteme proprii pentru a reduce dependența de intermediari
Creșterea costurilor de producție și presiunea concurenței îi determină pe tot mai mulți producători români să își extindă afacerile dincolo de activitatea de bază. În loc să se limiteze la vânzarea de lapte, carne, fructe, cereale sau struguri, antreprenorii investesc în procesare, ambalare, branding și distribuție, pentru a obține o valoare mai mare din resursele produse local.
Integrarea mai multor etape din lanțul economic
Tendința, observată în ultimii patru ani, înseamnă practic o integrare a mai multor etape ale lanțului economic în cadrul aceleiași afaceri sau al unor afaceri asociate, lucru care, în sine, aduce plus-valoare. Laptele, carnea, fructele, cerealele și strugurii sunt transformate tot mai mult în produse finite și branduri românești.
Un exemplu în acest sens este Grupul Carmistin, care își reduce dependența de energia din rețea prin investiții în capacități proprii de producere a energiei verzi, menite să acopere 50% din consumul total de energie electrică.
Domeniile vizate de această strategie
Lactatele, agricultura ecologică, carnea și viticultura sunt domeniile cele mai exploatate pentru a reduce dependența de intermediari la minimum. Producătorii încearcă astfel să păstreze o parte mai mare din valoarea adăugată în economia românească.
Printre exemplele identificate în piață se numără Cooperativa Agricolă Csengo, Safala Organic Farm din Șinteu, Brânzeturi de Hoghilag, Ribon Kiss of Nature, De la Bâlea – Abatorul Câmpulung și Josef Wines.
Un model benefic pentru economia locală
Un astfel de model poate avea efecte și asupra economiilor locale. Atunci când materia primă este procesată în România, activitatea economică se extinde către angajați, transportatori, furnizori de ambalaje, servicii logistice și distribuție. În acest fel, valoarea creată de un produs poate rămâne într-o măsură mai mare în comunitatea și economia locală.
„Următorul pas firesc nu mai este doar să producă mai mult, ci să învețe să păstreze mai multă valoare din ceea ce produce”, transmit reprezentanții Safala Organic Farm.
Costurile și provocările integrării
Integrarea nu este însă lipsită de costuri. Investițiile în procesare, depozitare, ambalare, logistică sau distribuție presupun capital și capacitate de dezvoltare. Antreprenorii susțin că un cadru mai clar pentru sectorul produselor artizanale ar putea ajuta astfel de afaceri să se dezvolte și să devină mai predictibile.
Interesul consumatorilor pentru originea produselor
În paralel, consumatorii acordă o importanță tot mai mare originii produselor, trasabilității și modului în care acestea sunt realizate. Pentru producători, miza nu mai este, astfel, doar să crească volumul, ci să transforme resursele locale în produse finite, recognoscibile și competitive.
Ediția a XIII-a a Artisan Food Market va avea loc între 16 și 18 octombrie, la Biblioteca Națională a României din București. Evenimentul va reuni peste 100 de expozanți români și străini.
