Aproape 400 de profesori au renunțat la funcții după adoptarea „Legii Bolojan”, care a modificat structura normelor…
Aproape 400 de profesori au demisionat după „Legea Bolojan”, care a modificat structura normelor didactice
Între lunile septembrie și decembrie ale anului 2025, Ministerul Educației a înregistrat o creștere alarmantă a numărului de demisii în rândul cadrelor didactice, cu aproape 400 de persoane renunțând la funcțiile lor. Această situație a fost în mare parte generată de modificările impuse prin Legea nr. 141/2025, cunoscută popular ca „Legea Bolojan”. Conform acestei legi, norma de predare a fost majorată, în medie, cu două ore pe săptămână.
Statisticile oficiale indică faptul că 367 de demisii au fost înregistrate în perioada menționată, dintre care 114 cadre didactice erau profesori titulari sau debutanți, iar restul de 253 erau angajați pe durate determinat sau pe perioada viabilității postului. Această tendință subliniază instabilitatea sistemului educațional românesc, în special în rândul cadrelor didactice temporare, care devin tot mai vulnerabile în fața schimbărilor legislative.
Ministerul Educației a scos în evidență, de asemenea, că 56 de profesori începuseră anul școlar 2025-2026 cu o normă incompletă. Dintre aceștia, 45 erau profesori titulari sau debutanți, iar 11 erau angajați pe durată determinată. Această statistică ridică semne de întrebare serioase cu privire la gestionarea eficientă a resurselor umane în sectorul educațional și la nevoile reale ale acestuia.
Oficialii din educație explică faptul că posturile didactice sunt stabilite conform planurilor-cadru aprobate, respectând normele legale cerute pentru organizarea formelor de studiu. Acest proces este complex și necesită aprobarea consiliilor de administrație ale inspectoratelor școlare, ceea ce subliniază necesitatea de a ajusta constant normele pentru a răspunde provocărilor actuale.
„Oferta de curriculum la decizia școlii trebuie să se conformeze limitelor stabilite prin planurile-cadru aprobate de Ministerul Educației”, au declarat oficialii, evidențiind, astfel, importanța planificării educaționale în acest context legislativ. Această afirmație sugerează o necesitate acută de reevaluare a strategiilor educaționale, astfel încât să se răspundă nu doar cerințelor legale, ci și așteptărilor cadrelor didactice și nevoilor elevilor.
