Documente de arhivă publicate despre românii care au fugit în Germania în comunism
CNSAS a publicat documente despre emigrarea românilor în Germania în ultimii ani ai comunismului
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat documente de arhivă privind emigrarea românilor în Republica Federală Germania în perioada 1987–1989, potrivit unei postări făcute publice pe rețelele sociale.
Conform documentelor, în ultimii trei ani ai regimului comunist, 47.123 de români au depus cerere pentru plecarea definitivă în R.F. Germania. Autoritățile au aprobat 35.486 de plecări, menținând un ritm controlat de aproximativ 12.000 de emigranți pe an.
Datele arată că în 1987 au plecat 12.175 de români, în 1988 – 12.744, iar în primele opt luni din 1989 – 10.147. La începutul lunii septembrie 1989, regimul avea 88.939 de cereri de plecare în străinătate de soluționat, unele dosare fiind blocate încă din 1975.
Metodele de părăsire a țării
Potrivit CNSAS, cea mai sigură metodă de evaziune – termen folosit în jargonul Securității pentru părăsirea ilegală a țării – era refuzul de întoarcere din călătorii sau tranzit. Astfel, 5.536 de români au reușit să plece din țară și să rămână în străinătate.
În 1988, regimul comunist a blocat aproape toate vizele turistice, iar în 1989 au fost aprobate doar 368 de vize. Cei care nu aveau șanse la pașaport au înfruntat direct fâșia sau Dunărea: peste 2.243 de persoane au trecut ilegal granița, ajungând cu succes în Germania. Peste 75% dintre aceștia au fost bărbați, iar jumătate tineri între 19 și 30 de ani.
Județul Timiș a fost zona cu cele mai multe reușite: 1.138 de timișeni au fugit din România în R.F. Germania. Tot acolo se înscrie și cazul celor trei membri ai trupei Phoenix – „Ioji” Kappl, Erland Krauser și Ovidiu Lipan Țăndărică – care au reușit să fugă în 1977 în Germania, ascunși în tobe, într-un camion cu instrumente de concert, la îndemnul și cu ajutorul lui Nicu Covaci. Covaci plecase în străinătate în 1976, fiind căsătorit cu o femeie de origine olandeză, iar după cutremurul din 1977 s-a întors în țară alături de un prieten german și le-a propus membrilor Phoenix să fugă.
În ceea ce privește rămânerea în excursii, 1.059 de persoane din Timiș au reușit să rămână în străinătate. Potrivit CNSAS, grosul fugarilor a fost format din muncitori.
Prinși la graniță și centre birocratice
Nu toți cei care au încercat au reușit să fugă: 484 de români au fost prinși în tentativa de trecere frauduloasă a graniței și arestați de grăniceri.
Epicentrul birocratic al emigrației a fost Sibiul, care deținea recordul național la dosare blocate (28.658) și aprobări oficiale (9.968). Bucureștiul s-a situat pe locul al doilea la refuzul de întoarcere din excursii (950), generând o migrație preponderent urbană și intelectuală.
Documentele prezentate de CNSAS fac parte din dosarul A.C.N.S.A.S. Cab. I.V., vol. 48, fond MapN, Cabinet Iulian Vlad.
