CCR examinează astăzi noua Lege a integrității. Mandatele aleșilor și declarațiile de avere ale partenerilor…
Curtea Constituțională analizează Noua Lege a Integrității
Astăzi, pe data de 17 august 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) se întrunește pentru a examina contestațiile legate de noua Lege a integrității. Acest act normativ important are scopul de a promova transparența și responsabilitatea în rândul aleșilor locali. Printre sesizările prezentate se numără cele formulate de 27 de senatori din partidele USR și PNL, dar și o acțiune separată initiată de președintele Nicușor Dan, fiecare scoțând în evidență controversele privind aplicarea legii.
Amendamentul privind sancțiunile pentru aleșii aflați în funcție
Unul dintre aspectele principale ale contestațiilor se referă la natura retroactivă a sancțiunilor stipulate, cunoscut sub numele de Amendamentul „Fritz”. Acesta prevede că aleșii declarați în incompatibilitate sau în conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi își vor pierde mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii argumentează că această prevedere încalcă articolul 15 din Constituție, susținând că nu este posibilă aplicarea sancțiunilor pentru fapte comise anterior aplicării actului normativ, subliniind necesitatea ca legalitatea să fie mereu prospectivă.
Declarațiile de avere ale partenerilor de viață
Un alt element contestat al Legii integrității este obligația partenerilor de viață ai demnitarilor să depună declarații de avere și de interese, denumită Amendamentul „Grădinaru”. Această obligație extinde responsabilitatea și asupra celor care au relații „asimilate celor dintre soți” cu persoanele publice, însă contestatarii subliniază că termenul nu este definit în mod clar. Se invocă astfel posibile încălcări ale dreptului la respectarea vieții private, criticii legii, inclusiv președintele Nicușor Dan, argumentând că publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu dețin funcții publice, ar putea reprezenta o ingerință în viața personală.
Legătura cu fondurile din PNRR
Noul act normativ este considerat un element esențial în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și este necesar să fie adoptat până la 31 august 2026. Criticile aduse de social-democrați către partidele USR și PNL sugerează că acestea ar bloca accesul la fondurile europene în valoare de 771 milioane de euro, pentru a-și proteja liderii. De asemenea, contestațiile arată că o lege declarată neconstituțională ar putea afecta relațiile României cu Comisia Europeană, ceea ce ar aduce impact asupra integrării acesteia în pactele internaționale de transparență.
Implicațiile pentru integritatea publică
Agenția Națională de Integritate, alături de experți în domeniul anticorupției, subliniază că o scădere a transparenței în privința averilor publice poate afecta grav angajamentele internaționale asumate de România, prezentând astfel un risc semnificativ pentru democrația și responsabilitatea instituțiilor publice. Această dezbatere esențială va continua să influențeze percepția publicului asupra integrității și transparenței în administrația românească.
