Ce pensii provizorii pot primi românii care au lucrat în străinătate și în ce condiții
Pensii provizorii pentru românii care au muncit în străinătate. Ce prevede propunerea legislativă
Românii care au muncit și au contribuit la sistemele de pensii din două sau mai multe țări ar putea primi pensia înainte ca toate informațiile din străinătate să ajungă la casele de pensii. O propunere legislativă aflată în consultare publică la Senat modifică Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii și urmărește să reducă așteptarea îndelungată cauzată de obținerea cu întârziere a datelor despre perioadele de asigurare realizate în alte state.
Decizie provizorie pe baza documentelor disponibile
Principala schimbare vizează introducerea obligației caselor teritoriale de pensii de a emite o decizie provizorie de admitere a cererii atunci când documentele disponibile permit stabilirea dreptului la pensie. Astfel, o persoană care a lucrat atât în România, cât și în alte state ar putea începe să primească pensia calculată pe baza informațiilor existente, deși instituțiile din străinătate nu au transmis încă toate datele solicitate. După primirea documentelor lipsă, casa de pensii ar trebui să recalculeze suma și să emită decizia definitivă.
Termen de 45 de zile, cu posibilă prelungire
Propunerea stabilește și un termen pentru soluționarea cererilor care necesită verificarea perioadelor de asigurare realizate în alte țări. Casele teritoriale de pensii ar trebui să emită decizia de admitere sau respingere în cel mult 45 de zile de la primirea tuturor documentelor și informațiilor necesare de la instituțiile din străinătate. Inițiativa prevede și posibilitatea prelungirii acestui termen cu încă 30 de zile în anumite situații, cum ar fi necesitatea unor documente sau verificări suplimentare.
Reguli unitare pentru toate casele de pensii
O altă modificare urmărește stabilirea unor reguli comune pentru toate casele teritoriale de pensii în relația cu instituțiile din alte state. Casa Națională de Pensii Publice ar urma să adopte, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, o procedură care să stabilească termenele și frecvența cu care instituțiile din România trebuie să revină asupra solicitărilor de informații transmise în străinătate.
Inițiatorii susțin că, în prezent, casele teritoriale de pensii nu soluționează dosarele în același mod: unele emit decizii provizorii, în timp ce altele așteaptă toate documentele externe înainte de a lua o hotărâre. În susținerea modificărilor, parlamentarii invocă un raport al Avocatului Poporului din 2025, care arată că unele dosare de pensie sunt soluționate cu mari întârzieri din cauza dificultăților de comunicare dintre instituțiile din România și cele din străinătate. Raportul atrage atenția asupra lipsei unor reguli comune pentru toate casele teritoriale de pensii. Deși dosarele care depășesc șase luni sunt monitorizate lunar, nu există o procedură unitară care să stabilească demersurile necesare pentru obținerea documentelor din alte țări.
Aviz favorabil de la CES, cu două observații
Consiliul Economic și Social (CES) a avizat favorabil inițiativa legislativă, însă a formulat două observații. Prima privește necesitatea corelării noului termen de 45 de zile cu perioada de șase luni prevăzută deja de legislație pentru obținerea informațiilor de la instituțiile din alte țări. De asemenea, CES consideră nejustificată posibilitatea prelungirii termenului de 45 de zile cu încă 30 de zile și recomandă eliminarea acestei prevederi.
Propunerea legislativă se află în consultare publică la Senat, iar persoanele interesate pot transmite opinii și sugestii până pe 6 noiembrie 2026.
