Comisia nu ar fi trebuit să aloce Ungariei 10 miliarde de euro, afirmă un consilier al Curții de Justiție a UE.

„`html

COMISIA EUROPEANĂ AR TREBUI SĂ ANULEZE DECIZIA DE A ACORDA UNGARIEI 10 MILIARDE DE EURO, AFIRMĂ CONSILIERUL JURIDIC AL CURȚII EUROPENE

Decizia Comisiei Europene de a elibera 10 miliarde de euro către Ungaria în 2023 este contestată de un consilier juridic senior al Curții de Justiție a Uniunii Europene, care susține că aceasta ar trebui revocată. Curtea analizează o plângere depusă de Parlamentul European, care afirmă că Comisia a încălcat propriile reguli atunci când a deblocat fondurile pentru Ungaria în decembrie 2023, banii fiind reținuți din motive legate de respectarea statului de drept.

Parlamentarii europeni acuză Comisia de oportunism politic, având în vedere că această decizie a fost luată înaintea unui summit crucial al liderilor UE, în cadrul căruia blocul căuta cooperarea prim-ministrului ungar Viktor Orbán pentru a trimite ajutoare Ucrainei.

Punctul de vedere juridic al Avocatei Generale Tamara Ćapeta, care recomandă anularea deciziei Comisiei de a debloca fondurile, va servi ca ghid pentru judecători în pronunțarea unei soluții finale, ce urmează să fie emisă în câteva luni. Este important de subliniat că avocații generali nu sunt judecători, ci consilieri juridici care asistă instanța în cazuri complexe.

Comisia nu a comentat opinia consilierului juridic, iar Orbán nu a făcut declarații cu privire la hotărârea instanței pe drumul său către un summit al liderilor europeni în zona rurală belgiană.

René Repasi, un europarlamentar german și profesor de drept european, a menționat că o anulare ar impune Comisiei să ceară returnarea banilor. În cazul în care Ungaria nu restituie suma, Comisia poate reduce alte plăți la care Ungaria are dreptul, cu suma pe care aceasta are obligația să o restituie.

Hotărârea instanței va stabili un precedent privind laurirea discreției Comisiei atunci când evaluează încălcările statului de drept de către țările UE, în special în contextul Regulamentului Comun de Dispunere (CPR), care impune condiții stricte privind drepturile fundamentale și independența judiciară pentru acordarea fondurilor europene.

Comisia s-a apărat în timpul unei audieri din octombrie 2025, afirmând că anumite „etape tehnice” stabilite anterior privind respectarea independenței judiciare au fost îndeplinite formal de Budapesta. Totuși, avocații Parlamentului susțin că Comisia ar fi trebuit să ia în considerare o viziune mai amplă asupra deficiențelor sistemice legate de statul de drept în Ungaria.

Daniel Freund, europarlamentar din partea Partidului Verzilor, a comentat că opinia avocatei generale reprezintă „o mustrare severă adusă Comisiei”. Dacă instanța va urma raționamentul acesteia în hotărârea finală, ar constitui o victorie pentru statul de drept în Europa. Freund a subliniat, de asemenea, că opinia „confirmă ceea ce Parlamentul European a denunțat de mult timp: eliberarea celor 10 miliarde de euro către guvernul ungar a fost ilegală și motivată politic. Prin acțiunile sale, Comisia a risipit propria credibilitate.”

„Fondurile UE trebuie să fie distribuite numai atunci când beneficiarii respectă legea, valorile europene și statul de drept. Ne așteptăm ca Comisia Europeană să adere la aceste principii în viitor și să nu se mai lase manipulată de autocrati precum Viktor Orbán.”

„`