Criza de la Ceuta: 22 de lideri europeni se unesc împotriva lui Sánchez din Spania din cauza politicii sale migratorii.
CRIZA CEUTA: 22 LIDERI EUROPENI SE UNEȘTE ÎMPOTRIVA LUI SÁNCHEZ DIN SPANIA DIN CAUZA POLITICII SALE MIGRATORII
Sâmbătă, 22 de lideri ai Uniunii Europene, printre care se numără cancelarul german Friedrich Merz și prim-ministrul italian Giorgia Meloni, au întreprins o acțiune concertată împotriva politicii de migrație a premierului spaniol Pedro Sánchez, pe care îl acuză că subminează securitatea granițelor Uniunii. Această reacție vine pe fondul unei crize de migrație ce a generat un aflux masiv de migranți neautorizați din Maroc în exclava spaniolă Ceuta.
În fața sosirii a aproximativ 50.000 de migranți neautorizați, premierul Sánchez a reacționat vehement, catalogând comportamentul partenerilor săi europeni drept „egoist” și „ilegal”. Chiar dacă majoritatea acestor migranți s-au întors în Maroc, iar ninguno nu a reușit să pătrundă în teritoriul continental al Uniunii Europene, cei 22 de lideri europeni au exprimat „îngrijorări serioase” cu privire la impactul asupra frontierelor Uniunii.
Criticile s-au intensificat în jurul deciziei lui Sánchez de a oferi statut legal pentru până la 1,2 milioane de migranți neautorizați, considerând această măsură o atracție care a contribuit la amplificarea crizei. Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, liderii europeni au subliniat necesitatea colaborării în cadrul Uniunii pentru gestionarea politicilor de migrație, menționând importanța descurajării migrației ilegale.
Conform scrisorii, „avem datoria de a descuraja eficient și neîncetat migrarea ilegală, prin coordonarea acțiunilor noastre, întărirea frontierelor externe și adresarea tuturor politicilor care pot funcționa ca factori atrăgători, cum ar fi regularizarea unui număr foarte mare de migranți ilegali.” Reacția de la Madrid a fost una de contestare, oficialii spanioli insistând că schema de regularizare nu a fost o cauză a crizei din Ceuta, subliniind că nicio persoană care a intrat ilegal nu ar fi putut beneficia de aceasta.
Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe spaniol a clarificat că procesul de regularizare este supus unor condiții stricte, cum ar fi dovedirea rezidenței în Spania înainte de 1 ianuarie 2026 și o ședere continuă de cinci luni în momentul aplicării. Data limită pentru depunerea cererilor a fost stabilită în iunie, iar în ciuda explicațiilor, liderii europeni au rămas fervenți în declarațiile lor.
În același timp, semnatarii scrisorii au menționat că sunt pregătiți să întărească sau să reintroducă „controale temporare la granițele” blocului comunitar, marcând astfel o intensificare a amenințărilor la adresa zonei Schengen și a migrației ca subiect politic crucial în Europa.
REACȚIA LUI SÁNCHEZ LA ACȚIUNILE LIDERILOR EUROPENI
În răspunsul său, Sánchez a respins atacurile liderilor europeni care cer suspendarea temporară a Spaniei din zona Schengen, calificând aceste cereri ca fiind „contrare legislației europene, legislației umanității și principiilor de solidaritate.” De asemenea, el a condamnat ideea de excludere a Spaniei din această zonă de liberă circulație, considerând-o rezultatul unor interese personale și dezinformări.
Pornind de la date statistice, premierul spaniol a evidențiat faptul că, între 2021 și 2026, Spania a avut un număr semnificativ mai mic de intrări ilegale comparativ cu Italia. El a adus în discuție faptul că migrația a fost adesea folosită ca instrument de tensiune între statele membre, referindu-se la acțiunile Belarusului din 2021.
În concluzie, Sánchez a subliniat că pozițiile celor care susțin propunerea de suspendare sunt alimentate de prejudecăți și ignoranță, argumentând că o reacție atât de egoistă și polarizată nu este acceptabilă în actualul context internațional, unde Uniunea Europeană ar trebui să demonstreze unitate și solidaritate.
