Guvernul francez trece cu bine prin voturile de neîncredere referitoare la buget.
Guvernul francez reușește să supraviețuiască voturilor de neîncredere privind bugetul
Într-o perioadă de incertitudine politică, guvernul francez condus de prim-ministrul Sébastien Lecornu a reușit să depășească două voturi de neîncredere care amenințau planurile sale bugetare. Acest eveniment crucial subliniază dificultățile cu care se confruntă executivul în contextul unui deficit bugetar semnificativ și a presiunilor externe din partea piețelor financiare. Votul de neîncredere a fost avansat de partidul de stânga radicală „Franța Neîndoită” și a reușit să obțină susținerea a 269 de parlamentari, un număr insuficient pentru a provoca o criză de guvern, iar versiunea propusă de „Raliul Național”, partidul de extremă dreaptă, a adunat doar 142 de voturi.
Guvernul lui Lecornu a recurs la un mecanism constituțional, invocând articolul 49.3, care permite adoptarea legislației fără un vot formal, dar care le oferă partidelor de opoziție șansa de a solicita voturi de neîncredere. Această măsură a fost activată pentru a promova partea bugetară referitoare la veniturile guvernamentale, iar s-a anticipat că Lecornu va folosi din nou această opțiune pentru a finaliza aprobarea bugetului pe cheltuieli.
În ciuda provocărilor, Lecornu se bucură de avantajul că partidele extremiste nu au suficiente voturi în parlament pentru a răsturna guvernul. De asemenea, socialiștii, care au fost esențiali în construcția consensului, nu au acționat împotriva guvernului, primind concesii bugetare importante de la premier. Această dinamică sugerează o continuare a colaborării între diversele forțe politice, în ciuda polarizării existente.
Criza bugetară a Franței este deosebit de acută, având un deficit de 5,4% din PIB în anul anterior și o datorie publică estimată să atingă 118,2% din PIB în 2026. În mod paradoxal, parlamentul nu a reușit pentru al doilea an consecutiv să finalizeze un buget autonom, chiar dacă Lecornu a încercat să faciliteze un consens. Negocierile au dus, totuși, la un acord privind finanțarea sistemului de securitate socială.
În acest context, din lipsa unei strategii bugetare clare, parlamentarii au fost nevoiți să prelungească bugetul anului 2025 până la finalizarea unui nou plan fiscal. Lecornu a anunțat săptămâna trecută că va recurge la articolul 49.3 pentru adopta bugetul, sfidând anunțul său din octombrie privind excluderea acestei opțiuni. Preconizările pentru bugetul din 2026 sugerează un deficit de 5% din PIB, care este sub observația Comisiei Europene, în vreme ce Franța și-a asumat angajamentul de a reduce deficitul sub 3% din PIB până în anul 2029, conform cerințelor Uniunii Europene.
