Israelul se confruntă cu dificultăți considerabile după protestele împotriva serviciului militar obligatoriu.
Israelul se confruntă cu obstacole semnificative în urma protestelor împotriva serviciului militar obligatoriu
La începutul lunii iunie 2026, Israelul a fost scena unor proteste masive, în care zeci de mii de evrei ultraortodocși au ieșit în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de politica de recrutare militară obligatorie. Aceste manifestații au avut loc în diferite orașe, generând blocaje semnificative în circulație și perturbând transportul public, în special în zonele centrale, cum ar fi Ierusalimul și zona metropolitană Tel Aviv. Protestatarii au dus la încetarea funcționării autostrăzilor și linii de cale ferată, iar unii dintre ei au provocat incidente violente, inclusiv incendierea autoturismelor, amplificând astfel tensiunea generală.
Pentru a restabili ordinea, forțele de poliție au fost nevoite să intervină, folosind tunuri cu apă și unități călare pentru a dispersa mulțimea. Aceste acțiuni au fost declanșate de o situație explosivă, în care un militar a fost atacat după ce a coborât dintr-un autobuz în apropierea unei manifeștații, escaladarea violenței având loc într-un context deja clamoros, marcat de contestații legate de sistemul de recrutare din Israel.
Disputa privind recrutarea amenință guvernul Netanyahu
Serviciul militar obligatoriu este un subiect de intensă dispută în Israel, fiind considerat esențial pentru majoritatea bărbaților și femeilor evrei. În acest context, partidele ultraortodoxe, care se bucură de o influență politică semnificativă, au obținut scutiri pentru adepții lor, permițând acestora să evite recrutarea în favoarea studiului în seminarii religioase. Această excepție stârnește nemulțumiri în rândul majorității populației, care percepe situația ca fiind injustă, având în vedere deficitul de personal din armată și mobilizările frecvente ale rezerviștilor.
Pe fundalul acestei tensiuni, coaliția condusă de premierul Benjamin Netanyahu se află într-o poziție precariousă, cu riscuri crescânde de a fi destabilizată. Dacă partidele ultraortodoxe își vor retrage sprijinul, alegerile anticipate ar putea deveni inevitabile, având în vedere că aproape 13.000 de tineri ultraortodocși ajung anual la vârsta recrutării, dar mai puțin de 10% dintre aceștia aleg să se înroleze în armată.
Armata caută soluții pentru lipsa de personal
În fața acestei crize de recrutare, armata israeliană a început să considere extinderea perioadei de serviciu militar obligatoriu. În prezent, durata acestuia este aproape de trei ani pentru bărbați și de doi ani pentru femei. Aceste măsuri devin din ce în ce mai necesare, având în vedere provocările multiple cu care se confruntă Israelul pe frontul militar, desfășurând operațiuni în Fâșia Gaza, Liban și Siria, și având în derulare un conflict deschis cu Iranul.
O dispută veche de zeci de ani
Comunitatea ultraortodoxă, care reprezintă aproximativ 13% din populația totală a Israelului, se caracterizează printr-o rată a creșterii demografice rapidă. De-a lungul istoriei, membrii acestei comunități au beneficiat de scutiri de la serviciul militar în schimbul angajamentului lor față de studiul religios, o practică stabilită din 1948. Totuși, aceasta a devenit tot mai contestată de către alți israelieni, iar în 2017, Curtea Supremă a declarat că aceste excepții sunt ilegale. Din păcate, guvernele succesive au amânat implementarea acestor decizii, menținând un sistem considerat problematic de către mulți.
Pe de altă parte, serviciul militar este perceput de majoritatea tinerilor evrei ca o etapă esențială în viața lor și un factor determinant în integrarea socială. Cu toate acestea, mai mulți membri ai comunității ultraortodoxe își exprimă temerile că o astfel de experiență militară le-ar compromite stilul de viață tradițional și valorile culturale, ceea ce aduce o și mai mare complexitate în gestionarea acestei probleme socio-politice.
