Legiuitorii europeni nu au reușit să ajungă la un consens pentru amânarea legii despre inteligența artificială.
Negocierile legiuitorilor europeni privind inteligența artificială se blochează
În cadrul discuțiilor care au avut loc marți seara, legiuitorii Uniunii Europene s-au confruntat cu dificultăți semnificative în încercarea de a ajunge la un consens privind revizuirea legislației referitoare la inteligența artificială (AI). Aceste negocieri au scos în evidență divergențe majore cu privire la reglementările ce vizează echipamentele industriale și dispozitivele medicale, două dintre cele mai controversate subiecte aflate pe masa discuțiilor. Deși echipele de negociere au depus eforturi timp de ore întregi, nu au reușit să finalizeze un acord care să permită amânarea aplicării unor dispoziții esențiale din cadrul Actului privind Inteligența Artificială, programate să intre în vigoare în această vară, până în decembrie 2027.
După această rundă de negocieri, oficialii europarlamentari și cei ai statelor membre ale UE au decis să suspendă discuțiile, fără a stabili o dată precisă pentru reluarea acestora. Abandonarea negocierilor generează o incertitudine juridică considerabilă, întrucât noile reguli vizând aplicațiile AI de risc ridicat sunt așteptate să fie implementate în foarte scurt timp.
Una dintre principalele surse de dispută a fost solicitarea provenită din partea grupului centrului-dreapta din Parlament, susținută de Germania, care a cerut ca produsele esențiale, precum echipamentele medicale, să fie reglementate conform legislației specifice domeniului, mai degrabă decât conform Actului AI. Cancelarul german, Friedrich Merz, a promovat ideea unor reglementări mai flexibile pentru inteligența artificială aplicată în industriile tehnice, îndemnând astfel la un cadru legislativ care să sprijine majori jucători economici precum Siemens și Bosch.
Un lider legislativ din centrul-dreapta a subliniat o cerință crucială de a exclude AI-ul industrial din sfera de aplicare a Actului AI, având ca scop evitarea unei reglementări redundante. Aceasta, însă, s-a lovit de o opoziție dură din partea mai multor națiuni și de către reprezentanții grupului de centru-stânga, care au criticat Partidul Popular European (PPE) pentru coluziune cu extremiștii de dreapta în scopul amânării abordării unui consens legislativ.
Deputata Kim van Sparrentak, aparținând grupului verzilor, a catalogat acțiunile PPE-cipriot ca fiind o „lovitură de stat” care riscă să genereze o criză legislativă europeană profundă.În același timp, conservatoarea suedeză Arba Kokalari a sugerat necesitatea unei extinderi a termenului pentru a contribui la finalizarea unui acord, îndemnând la un angajament din partea țărilor membre pentru reducerea birocrației.
Grupurile de lobby din sectorul tehnologic rămân vigilente, observând atent desfășurarea negocierilor, dat fiind că o eșuare în a respecta termenul limită din august ar putea conduce la o gravă incertitudine juridică pentru diverse aplicații AI. Reacționând la începutul acestei crize de comunicare, Ben Brake, directorul platformei de lobby DOT Europe, a solicitat o reluare rapidă a discuțiilor, subliniind faptul că stagnarea negocierilor în domeniul legislației AI al UE constituie un regres semnificativ.
Vicepreședintele Executiv al Comisiei Europene, Henna Virkkunen, a declarat în fața presei că finalizarea negocierilor are o importanță esențială și a subliniat că, pe lângă tăria acordului, este crucial să se garanteze un text echitabil și bine structurat.
