Trump absolve Beijingul în investigația legată de presupusa schemă chineză de influențare a alegerilor.
Trump scutește Beijingul în ancheta privind presupusa schemă chineză de influențare a alegerilor
Într-o mișcare surprinzătoare, președintele Donald Trump pare să evite implicarea directă a Chinei în ancheta asupra influenței externe în alegerile prezidențiale din 2020. În ciuda afirmațiilor sale cu privire la intervenția chineză, Trump a ordonat agențiilor de informații, precum FBI, CIA, și Departamentul de Justiție, să investigheze aceste activități, dar Beijingul nu a fost menționat ca fiind un subiect de analiză în cadrul acestor investigații.
Oficialii Departamentului de Justiție au declarat că urmează directivele președintelui, însă au ezitat să ofere informații suplimentare despre o posibilă includere a influenței chineze în alegeri. Nimeni din agențiile FBI, ODNI sau CIA nu a răspuns imediat la solicitările de clarificare privind aceste anchete. În acest context, consilierul comercial al Casei Albe, Peter Navarro, a emis o declarație controversată, afirmând că „aceasta nu este o poveste despre China”, sugerând că investigațiile se vor concentra pe „actorii necinstiți din țară” care ar fi periclitat integritatea alegerilor.
Democrații din congres profită de această situație pentru a sublinia că Trump ar avea interese politice ascunse, dorind mai degrabă să se răzbune pe dușmanii săi percepuți din comunitatea de informații, decât să abordeze problemele reale de securitate națională. Ro Khanna, un reprezentant democrat din California, a afirmat că Trump folosește acuzațiile la adresa Chinei pentru a își avansa agenda politică, ignorând lucrurile care ar trebui cu adevărat analizate.
Între timp, Trump își continuă încercările de a îmbunătăți relațiile cu liderul chinez Xi Jinping, în urma tensiunilor comerciale anterioare. Cei doi lideri s-au întâlnit în mai, iar Trump a declarat că discuțiile s-au axat pe acorduri în domeniul agriculturii și pe colaborarea cu Boeing. O altă întâlnire este prevăzută pentru luna septembrie la Washington, însă Casa Albă nu a precizat dacă Trump va aborda subiectul intervenției chineze în alegeri în cadrul acestor discuții.
Reacțiile inițiale ale agențiilor de informații au concluzionat că China a analizat posibile operațiuni de influență electorală, dar fără a desfășura vreo acțiune concretă, deoarece nu susținea niciun candidat anume. Ministerul de Externe chinez a respins vehement acuzațiile lui Trump, caracterizându-le drept „false” și fără fundament, nemaivorbind despre prejudiciile aduse relațiilor bilaterale.
Un diplomat asiatic din Washington a subliniat că Beijingul nu este îngrijorat de declarațiile lui Trump, menționând că „China se apără vocal, dar rămâne deschisă la discuții.” În acest timp, Khanna a inițiat direcționarea comitetului său către investigarea afirmațiilor președintelui privind intervenția chineză, recunoscând importanța unei acțiuni concrete în acest sens. Se aude și o voce printre republicani care cere ca administrația să se concentreze pe influențele Chinei în alegeri, subliniind necesitatea evaluării planurilor Partidului Comunist Chinez.
Contradicția dintre afirmațiile lui Trump privind intervenția chineză și dorința sa de a închega o relație mai strânsă cu Beijingul a provocat frustrare în rândul susținătorilor unei politici dure față de China din Washington. Un alt fost consilier în securitate națională, Michael Sobolik, a pus întrebarea fundamentală: „Dacă președintele crede cu adevărat că China a fost atât de opacă încât a încercat să influențeze alegerile, de ce caută acum să stabilească o relație stabilă cu Xi Jinping?” Această dualitate subliniază complexitatea relațiilor americane cu China, unde provocările actuale cer măsuri adecvate și coordonate.
