Unul din trei germani susține utilizarea roboților letali, conform unui nou sondaj.

Un sondaj recent dezvăluie o deschidere surprinzătoare față de roboții ucigași în Germania

Un sondaj realizat de publicația POLITICO a scos la iveală o schimbare notabilă în atitudinile cetățenilor germani față de utilizarea armelor autonome, mai exact a roboților dotati cu inteligență artificială, cunoscuți sub denumirea de „roboți asasin”. Potrivit datelor, aproximativ 25% din respondenți susțin că guvernul ar trebui să permită utilizarea acestor tehnologii în cadrul operațiunilor militare, indiciind o deschidere mai mare față de regimul de utilizare a armelor automatizate în confruntările armate.

Conform studiului efectuat de compania Public First, 33% dintre germani sunt de părere că sistemele AI ar putea înlocui deciziile luate de oameni în contextul militar, chiar și în fața întrebărilor legate de transparența acestor tehnologii. Aceast atitudine sugerează o evoluție semnificativă în perspectiva guvernului condus de cancelar Friedrich Merz, care acum nu mai respinge explicit ideea de a permite utilizarea deciziilor autonome în combaterea adversarilor.

Pe de altă parte, sondajul a relevat că aproape 47% dintre germani preferă intervenția umană în manevrarea armelor, chiar și atunci când ar putea exista întârzieri comparativ cu reacțiile rapid ale inteligenței artificiale. Aceste procente sunt semnificativ mai mici în comparație cu cele din alte țări, fiind cu zece puncte procentuale sub opțiunile exprimate în Regatul Unit, cu opt puncte procentuale mai puțin decât în Statele Unite și Canada, și cu cinci puncte procentuale mai puțin față de Franța.

Un alt aspect îngrijorător este că 46% dintre respondenți consideră că abilitățile cibernetice și cele de inteligență artificială sunt la fel de importante ca forța militară clasică în contextul câștigării războaielor. Aceste rezultate intervin în perioada desfășurării Conferinței de Securitate de la München, un eveniment unde lideri și experți discută despre impactul tehnologiilor emergente asupra conflictelor armate și strategiilor naționale de securitate.

Cu toate că s-ar putea considera surprinzătoare această deschidere, sprijinul pentru așa-numitele „sisteme de arme autonome letale” a crescut, în ciuda tradiției germane de protecție a datelor și a reticenței generale privind inovațiile tehnologice. Într-un sondaj din 2021, doar 19% dintre respondenți erau în favoarea acestor sisteme, în timp ce 68% manifestau îngrijorări etice legate de deciziile fatale luate fără intervenția umană.

Discuțiile de la München devin și mai relevante având în vedere deciziile recente ale coaliției guvernamentale germane, care sunt acum dispuestas să accepte utilizarea deciziilor autonome în situații militare. Această evoluție subliniază cum noile tehnologii, precum dronele autonome, modifică natura războiului modern, cu o utilizare tot mai frecventă a acestor armamente în conflicte, exemplificată de criza din Ucraina.

În acest context, Germania alocă un buget semnificativ de 267,7 milioane de euro pentru un nou sistem de drone, dezvoltat de start-up-ul de apărare Helsing, evidențiind astfel un angajament de integrare a inteligenței artificiale în strategia sa militară. Totuși, datele cu privire la performanțele acestor sisteme pe câmpul de luptă demonstrează provocările aduse de adaptarea la aceste inovații tehnologice.

În concluzie, discuțiile globale privind utilizarea armelor autonome rămân extrem de relevante. Chiar dacă există voci puternice care contestă această abordare, inclusiv organizațiile internaționale precum Națiunile Unite care denunță utilizarea acestor arme în termeni politici și morali, cadrul legislativ european permite țărilor membre să decidă suveran asupra regimului de utilizare a acestor tehnologii, deschizând astfel o amplă dezbatere asupra viitorului militarizării și al eticii în domeniul tehnologiilor de apărare.