Eurostat: Românii lucrează în medie doar 32,7 ani pe parcursul vieții, cea mai scurtă perioadă din Uniunea Europeană.
România, în fruntea statisticilor negative din Uniunea Europeană
Conform unor date recente prezentate de Eurostat, România ocupă o poziție îngrijorătoare în cadrul Uniunii Europene, în ceea ce privește durata medie a vieții profesionale, stabilită la doar 32,7 ani. Această statistică plasează țara noastră pe ultimul loc, cu aproape cinci ani sub media europeană, estimată la 37,5 ani. Această discrepanță ridică semne de întrebare serioase cu privire la sănătatea și viabilitatea pieței muncii din România.
Analizând trendurile actuale, se observă că, în ultimii ani, durata vieții profesionale a crescut în majoritatea țărilor Uniunii Europene, atingând anul trecut un record de 37,5 ani. Cu toate acestea, România nu reușește să profite de această tendință pozitivă, stagnând într-o situație deloc favorabilă comparativ cu alte națiuni.
Compararea statisticilor cu alte state europene
Atunci când ne uităm la datele altor state europene, România se află sub vecini precum Italia, care are o medie a duratei vieții profesionale de 33 de ani, și Bulgaria, cu 34,6 ani. Este îngrijorător să constatăm stagnarea României în acest context, înconjurată de națiuni care, de-a lungul ultimelor decenii, au reușit să îmbunătățească mediul de muncă și viața profesională a cetățenilor lor. De exemplu, Țările de Jos se află pe primele locuri, cu o estimare a duratei vieții profesionale de 44 de ani, subliniind un decalaj semnificativ, de 11,3 ani, între România și această țară.
Disparitățile între bărbați și femei pe piața muncii
Statistica privind durata vieții profesionale în România este preocupantă și pe segmentul de gen. Durata estimată pentru bărbați este de 36 de ani, fiind al doilea cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, depășit doar de Bulgaria, care se află la 35,9 ani. În cazul femeilor, situația este chiar mai îngrijorătoare, cu o medie de doar 29,1 ani, ceea ce plasează România pe locul doi în Uniune, în urma Italiei (28,4 ani). Aceasta subliniază obstacolele cu care se confruntă femeile în accesul la locuri de muncă și sugerând că plățile și condițiile de muncă nu sunt atrăgătoare îndeajuns pentru a le motiva participarea pe piața muncii.
Ce va aduce viitorul?
Indicatorul care măsoară durata estimată a vieții profesionale nu reflectă în mod direct vârsta de pensionare sau anii efectivi lucrați, ci reprezintă o estimare a participării pe piața muncii pentru tineri de 15 ani. Această statistică conturează un tablou complex, care include nu doar speranța de viață, ci și ratele de participare în funcție de grupe de vârstă. Realitățile actuale sugerează imperativul unei revizii a politicilor economice și sociale din România, pentru a stimula tinerii să se angajeze activ pe piața muncii, ceea ce ar contribui semnificativ la creșterea duratei medii a vieții profesionale în țară.
