Armata României își întărește efectivele de militari la granița cu Ucraina. Ministrul Apărării: „Există…
ARMATA ROMÂNIEI ÎȘI SUPLIMENTEAZĂ EFECTIVELE DE MILITARI LA GRANIȚA CU UCRAINA
În contextul intensificării activităților militare în zona de graniță cu Ucraina, Armata României a decis să își întărească efectivele desfășurate. Această decizie vine ca un răspuns direct la creșterea incidentelor cauzate de dronele rusești în apropierea Dunării și a regiunilor din Dobrogea. Radu Miruță, ministrul Apărării, a declarat că în aproape patru ani de conflict, România s-a confruntat cu peste 70 de atacuri, din care 14 au fost invazii confirmate de drone în spațiul aerian românesc.
DESFĂȘURAREA DE FORȚE ADAPTATĂ LA NIVELUL DE RISC
Ministrul Miruță a subliniat faptul că planul de desfășurare a forțelor militare va fi ajustat constant, în funcție de evoluția riscurilor. Deși eliminarea completă a amenințărilor nu este o sarcină ușoară, Ministerul Apărării Naționale a mobilizat forțe, radare și sisteme moderne de apărare antiaeriană, precum GEPARD, capabile să intercepteze dronele intrusoare. Totuși, el a recunoscut provocările tehnologice și geografice ce îngreunează detectarea tuturor aparatelor de zbor, în special a celor fabricate din materiale ușoare, precum spuma sau cartonul.
RISCURILE PENTRU ZONELE LOCUITE
În cadrul discuțiilor, ministrul a avertizat asupra riscurilor semnificative pe care dronele le pot genera în zonele populate, având capacitatea de a zbura la altitudini joase. Deși probabilitatea ca o dronă să ajungă în zone locuite este considerată scăzută, Ministerul își menține angajamentul de a consolida structura de apărare în apropierea Ucrainei, mobilizând atât personal, cât și tehnologie militară în puncte strategice.
GESTIONAREA INCIDENTELOR DE SECURITATE
Un incident recent din județul Vrancea, unde o dronă rusească a aterizat într-o curte nelocuită fără a fi detectată de sistemele radar românești, subliniază o preocupare majoră. Ministrul Miruță a recunoscut că nu toate dronele pot fi observate, ceea ce transformă problema într-o realitate globală manifestă, și a subliniat existența anumitor tipuri de drone construite din materiale non-convenționale, extrem de dificil de depistat.
PROVOCĂRILE GEOLOGICE ȘI STRATEGICE ÎN DETECȚIA DRONELOR
Geografia diversificată a României complică detectarea dronelor, având în vedere că regiunile maritime dispun de vizibilitate mai bună. Miruță a afirmat că, datorită intervenției active a Armatei Române, incidentele cu drone nu au devenit o rutină, Ministerul adoptând un sistem de alerte ce include desfășurarea avioanelor F-16 și a sistemelor de apărare terestră pentru a neutraliza amenințările existente.
COLABORAREA INTERNAȚIONALĂ ȘI TEHNOLOGIA AVANSATĂ
România beneficiază, de asemenea, de tehnologia sistemului american MEROPS, care utilizează inteligența artificială în procesul de detectare a dronelor, inclusiv a celor care nu au componente metalice. Această abordare tehnologică avansată este esențială în fața amenințărilor emergente și demonstrează angajamentul României de a-și menține securitatea în fața provocărilor internaționale actuale.


