Bulgaria construiește un dig pentru centrala nucleară de la Kozlodui, din cauza nivelului scăzut al Dunării.
Bulgaria construiește un dig pentru centrala nucleară de la Kozlodui din cauza nivelului scăzut al Dunării
Într-un context geoclimatic tot mai complicat, Bulgaria a decis să demareze un proiect crucial: construcția unui dig destinat centralei nucleare de la Kozlodui. Această măsură survine pe fondul nivelului extrem de scăzut al Dunării, a cărui influență a devenit tot mai evidentă asupra resurselor de apă necesare pentru asigurarea funcționării centralei. Ministerul Energiei, condus de Iva Petrova, a făcut anunțul oficial, precizând că proiectul de construcție a digului, care ar urma să aibă până la 300 de metri lungime, a intrat deja în faza de studiu, iar lucrările propriu-zise sunt estimate a dura aproximativ două săptămâni.
Scenariul de secetă persistentă a condus la o scădere semnificativă a nivelului Dunării, cunoscută drept cea mai lungă cale navigabilă din Europa. Acest fenomen nu afectează doar ecosistemul, ci impactează serios și transportul, dar și comerțul regional. Centralele nucleare din jur, inclusiv cea de la Paks din Ungaria, au fost nevoite să reducă producția de energie din cauza condițiilor hidrologice nefavorabile. În mod similar, centrala nucleară de la Cernavodă, situată în România, a suferit o oprire totală din cauze legate de resursele de apă limitate.
Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, a confirmat că ambele sale reactoare au fost oprite temporar. Totodată, compania a subliniat faptul că nu există riscuri operaționale sau de securitate nucleară asociate cu aceste opriri, chiar și în contextul situației extreme. În această lumină, Iva Petrova a adus în discuție perspectivele, menționând că prognoza pentru perioada următoare este „încurajatoare”, ceea ce sugerează o posibilă ameliorare a condițiilor meteorologice.
În încercarea de a evita oprirea funcționării centralei, România a decis să continue lucrările de dragare în zona centralei de la Cernavodă. În plus, există planuri de construcție pentru un epiu care va devia o parte din fluxul apei către canalul Dunăre – Marea Neagră, asigurând astfel necesitatea de apă pentru sistemele de răcire ale centralei nucleare. Acestea se dovedesc a fi măsuri esențiale în contextul în care centrala de la Kozlodui a raportat o scădere alarmantă de aproximativ 9% în producția de energie la unul dintre reactoare.
Menționând faptul că fiecare reactor de la centrala de la Kozlodui dispune de o capacitate de 1.040 MW, este îngrijorător că aceasta este prima oară în cele 52 de ani de operare când centralele nucleare din regiune se confruntă cu asemenea circumstanțe meteorologice și hidrologice extrem de dificile.
