Estonia își repoziționează trupele la 50 km de Rusia și modifică strategia de apărare
Estonia își repoziționează forțele militare aproape de granița cu Rusia
Estonia își transformă strategia de apărare pe baza lecțiilor desprinse din războiul din Ucraina, mutându-și principala unitate de luptă la aproximativ 50 de kilometri de frontiera cu Federația Rusă. Decizia marchează o schimbare fundamentală față de vechiul plan, care se baza pe încetinirea unui eventual atac și pe așteptarea întăririlor din partea NATO.
Noua abordare introduce conceptul de „apărare activă”. În practică, forțele estoniene vor încerca să oprească un eventual atac încă de la frontieră și să lovească rapid ținte militare aflate în adâncimea teritoriului advers.
Brigada 1 de Infanterie, relocată la Jõhvi
Cea mai importantă modificare vizează Brigada 1 de Infanterie, principala formațiune de luptă a armatei estoniene, care va fi mutată permanent de la Tapa la Jõhvi, localitate situată la circa 50 de kilometri de granița rusă. Acolo sunt construite noi facilități pentru militari.
„Trebuie să începem de la graniță și să câștigăm primele bătălii”, a declarat colonelul Tarmo Kundla, comandantul Brigăzii 1.
De asemenea, Estonia construiește o bază militară în Narva, chiar lângă granița cu Rusia. Baza va putea găzdui permanent aproximativ 200 de militari și până la 1.000 în cazul unei crize. Narva, oraș cu populație majoritar rusofonă aflat direct pe frontieră, este considerată de oficialii estonieni una dintre zonele care ar putea fi vizate într-un scenariu de agresiune limitată.
Investiții în armament cu rază lungă de acțiune
Schimbarea de doctrină este însoțită de achiziții majore de armament cu rază lungă de acțiune. Estonia a contractat nouă sisteme HIMARS americane, împreună cu rachete balistice M57 cu o rază de acțiune de până la 300 de kilometri. În paralel, țara achiziționează nouă sisteme sud-coreene Chunmoo, cu o rază de acțiune similară.
Raza acestor arme are o semnificație strategică importantă, întrucât Sankt Petersburg se află la aproximativ 260 de kilometri de teritoriul estonian, ceea ce înseamnă că o parte importantă a regiunii militare din jurul orașului se află în raza sistemelor estoniene. Estonia dezvoltă și capacități de atac cu drone; în timpul unui exercițiu militar, trupele britanice au testat în Estonia drone de atac cu o rază de aproximativ 300 de kilometri.
Scenariul avut în vedere: o acțiune limitată, nu un război de amploare
În ciuda pregătirilor, oficialii militari și serviciile de informații estoniene nu estimează că Moscova urmărește declanșarea unui război de amploare cu NATO în următorii doi ani. Temerea vizează un alt scenariu: o acțiune militară limitată, prin care Rusia ar încerca să testeze disponibilitatea NATO de a aplica principiul apărării colective.
Un astfel de scenariu ar putea viza o zonă precum Narva, iar obiectivul nu ar fi neapărat ocuparea întregii Estonii, ci crearea unei situații în care aliații NATO să fie puși în fața unei decizii rapide. Un oficial estonian din domeniul informațiilor militare avertizează că perioada critică pentru consolidarea apărării statelor baltice ar putea fi următorii unu până la patru ani.
Bugetul apărării și sprijinul britanic
Pregătirile militare vin pe fondul unei creșteri importante a bugetului apărării. În 2026, Estonia alocă aproximativ 2,4 miliarde de euro, echivalentul a 5,4% din PIB. Noua strategie oficială prevede consolidarea apărării active și o creștere a capacității de descurajare, iar Guvernul de la Tallinn consideră Rusia principala amenințare la adresa securității Estoniei și a securității euro-atlantice.
Estonia are o populație de aproximativ 1,3 milioane de oameni și o forță militară permanentă relativ redusă, dar dispune de un sistem extins de rezervă. Forțele sale pot fi completate rapid cu zeci de mii de rezerviști, iar planurile de mobilizare permit extinderea substanțială a efectivelor în cazul unei crize.
În paralel, Marea Britanie își va crește contingentul militar din Estonia de la aproximativ 800 la 1.200 de militari până în aprilie anul viitor. Pentru Tallinn, principala lecție a războiului din Ucraina este că apărarea nu poate începe după ce un adversar a ocupat deja teritoriu, iar noua doctrină urmărește să ducă lupta chiar de la frontieră și să folosească, încă din primele momente ale unui conflict, lovituri asupra țintelor militare aflate în profunzimea teritoriului advers.
