Italia și Elveția pompează apă din Lacul Lugano în Lacul Maggiore, afectat de secetă.

Transferul apei dintre Lacul Lugano și Lacul Maggiore: O soluție temporară în fața secetei

Recent, Italia și Elveția au convenit un acord fără precedent menit să atenueze efectele devastatoare ale secetei severe care afectează nordul Italiei. În cadrul acestui aranjament, apa din Lacul Lugano va fi redirecționată temporar către Lacul Maggiore, prin râul Tresa, conform informațiilor furnizate de publicația Il Post. Această acțiune este esențială în contextul unei crize de apă fără precedent care a pus în pericol diverse sectoare economice din regiune.

Lacul Maggiore se confruntă cu o situație alarmantă. Recent, nivelul apei a atins valori extrem de scăzute, aproape de minimele istorice. Măsurătorile recente indicau un nivel de aproximativ 192,5 metri deasupra nivelului mării, cu un deficit de un metru în comparație cu media obișnuită de 193,6 metri, așa cum a raportat Il Post. Aceasta arată dimensiunea problemei și necesitatea urgentă a intervenției.

Transferul apei dintre cele două lacuri presupune o creștere a debitului râului Tresa, care leagă Lacul Lugano de Lacul Maggiore. Începând din această săptămână, autoritățile elvețiene au mărit cantitatea de apă eliberată de la Ponte Tresa, de la 3 metri cubi pe secundă la 8 metri cubi pe secundă. Această inițiativă temporară este planificată să dureze nouă zile, după care vor fi efectuate evaluări suplimentare de către autoritățile din ambele țări.

Râul Tresa, care își are izvorul în Lacul Lugano, curge spre Lacul Maggiore, în apropierea localității Luino, din provincia italiană Varese. Apa din Lacul Maggiore este vitală, deoarece se scurge ulterior în râul Ticino, contribuind la alimentarea bazinului fluviului Po, un sistem hidrografic esențial pentru Italia.

Peste acest peisaj deja complicat, seceta severă afectează și agricultura din zonă, forțând fermierii să adopte măsuri extraordinari pentru a-și menține recoltele. De exemplu, mulți agricultori europeni au început să lucreze pe timp de noapte, în încercarea de a face față presiunilor generate de seceta prelungită și de caniculă. Această situație devine critică în regiunile recunoscute pentru cultivarea orezului, precum zona Val Po din nordul Italiei.

Scăderea alarmantă a nivelului apei are deja un impact negativ asupra transportului maritim pe Lacul Maggiore. Unele pontoane și trasee pentru navele de pasageri au fost suspendate din cauza penuriei de apă, iar aceste restricții reflectă condițiile climatice anormale ce afectează întreaga Europă, inclusiv o creștere neobișnuită a temperaturilor.

Deși transferul apei din Lacul Lugano este o soluție temporară, el nu va aborda pe termen lung problema secetei. Această măsură reprezintă o intervenție de urgență menită să asigure resursele necesare pentru a face față situației actuale. Cele două țări beneficiază de un cadru comun pentru gestionarea nivelului Lacului Maggiore, ceea ce face colaborarea transfrontalieră esențială, având în vedere că apa circulă între bazinele acvatice și se îndreaptă spre râul Po.

În contextul acestor provocări persistente, autoritățile italiene au demarat deja inițiative de maximizare a rezervelor de apă disponibile. Acestea includ un acord recent care permite creșterea temporară a nivelului Lacului Maggiore, cu scopul de a asigura 20 de milioane de metri cubi de apă suplimentară pentru agriculture din Lombardia. Această nouă intervenție subliniază rapiditatea cu care se epuizează resursele de apă din regiune și evidențiază necesitatea stringentă de a găsi soluții durabile pentru gestionarea acestui bun vital, în contextul interdependențelor între agriculture, transport, mediu și nevoile populației.