Summitul NATO de la Ankara începe sub amenințarea unei noi crize cu SUA. Trump reiterează presiunea asupra aliaților.
SUMMITUL NATO DE LA ANKARA: TENSIUNI TRANSATLANTICE ȘI PRESIUNI PENTRU CREȘTEREA CHELTUIELILOR DE APĂRARE
Liderii NATO s-au reunit la Ankara pentru un summit de două zile, într-un climat tensionat, marcat de relațiile fragile dintre Statele Unite și aliații europeni. Aceasta întâlnire are loc într-o perioadă în care presiunea asupra membrilor Alianței de a-și crește cheltuielile pentru apărare a fost intensificată, în special datorită poziției ferme a fostului președinte american, Donald Trump, care continuă să sublinieze importanța acestei măsuri.
Evenimentul are loc la un an după summitul desfășurat la Haga, un moment cheie în care liderii au încercat să prevină o ruptură majoră în relațiile transatlantice, izvorâtă din întoarcerea lui Trump la Casa Albă. La Haga, s-a convenit asupra unei declarații care stipula că până în 2035, fiecare stat membru ar trebui să aloce 5% din PIB pentru apărare, această decizie fiind percepută ca un compromis menit să atenueze criticile lui Trump la adresa statelor europene care beneficiază de protecție militară americană fără a contribui proporțional.
În ultimele săptămâni, tensiunile dintre SUA și aliații săi europeni s-au acutizat, în special din cauza amenințărilor lui Trump legate de o posibilă intervenție în Groenlanda, iar criticile sale adresate aliaților europeni asupra lipsei de solidaritate în conflictul cu Iranul au alimentat temerile de o fisură profundă în cadrul Alianței. De asemenea, există îngrijorări legate de intenția Washingtonului de a reduce prezența militară în Europa, ceea ce ar putea complica și mai mult cooperarea internațională.
În acest context tensionat, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat că discuțiile de la Ankara vor fi centrate pe implementarea angajamentelor stabilite anterior, având un accent deosebit pe dezvoltarea unor planuri concrete pentru cheltuielile în domeniul apărării și asigurarea că toate statele membre își respectă promisiunile de a aloca 5% din PIB pentru acest sector crucial.
Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, anul 2025 a marcat o creștere semnificativă a cheltuielilor militare ale țărilor europene membre NATO, cu cea mai rapidă rată de creștere înregistrată din 1953. Germania s-a distins ca cel mai mare contribuitor european cu un buget de apărare de 114 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o creștere de 24% comparativ cu anul anterior.
Polonia și statele baltice sunt deja aproape de a atinge pragul de 5% din PIB, în timp ce economiile mai mari, cum ar fi Marea Britanie și Franța, rămân sub acest nivel. În plus, statele europene au accelerat investițiile în sectorul apărării, un exemplu notabil fiind parteneriatul dintre Lockheed Martin și Rheinmetall, care va produce rachete ATACMS în Germania, un proiect ce reprezintă o realizare semnificativă pentru colaborarea militară la nivel internațional.
Astfel, summitul NATO de la Ankara se conturează ca un moment decisiv pentru viitorul relațiilor transatlantice și pentru capacitatea Alianței de a rămâne coezivă în fața provocărilor politice și de securitate care se anunță în perioada următoare.
