UE plănuiește să-l sancționeze pe patriarhul Kirill. Italia și Bulgaria își exprimă opoziția.
UE intenționează să-l sancționeze pe patriarhul Kirill. Italia și Bulgaria se opun.
Într-o nouă rundă de discuții privind sancțiunile impuse Rusiei, Uniunea Europeană are în vedere aplicarea de măsuri împotriva patriarhului rus Kirill, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse. Aceasta parte dintr-un pachet mai amplu de sancțiuni ce apare ca urmare a invaziei Ucrainei, iar Italia a anunțat că se alătură Bulgariei în exprimarea rezervei față de această inițiativă. Deși Roma nu a blocat oficial măsurile, solicitările de a discuta mai în detaliu înainte de a se lua o decizie sugerează o poziție de precauție din partea italienilor.
Propunerea de sancționare a patriarhului Kirill provine de la Kaja Kallas, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe. Printre măsurile propuse se numără interzicerea accesului acestuia pe teritoriul Uniunii Europene, o acțiune care, dacă va fi adoptată, va atrage discuții intense în rândul statelor membre.
Patriarhul Kirill a fost un susținător public al președintelui rus Vladimir Putin și, de-a lungul conflictului din Ucraina, s-a exprimat constant în favoarea acțiunilor Rusiei. Această situație a creat o reacție divizată printre țările membre ale UE; Bulgaria, de exemplu, s-a declarat deja împotriva sancționării liderului religios, iar Italia a cerut o aprofundare a discuțiilor înainte de a-și asuma o poziție oficială.
Vaticanul influențează poziția Italiei
Poziția Italiei este percepută ca fiind influențată de Vatican, date fiind implicațiile morale și spirituale care ar surveni din sancționarea unui lider al unei biserici creștine. Aceasta a dus la o stare de divizare în Bulgaria, în timp ce România este menționată ca având o opinie mai favorabilă față de măsurile adoptate de UE.
În plus, Bulgaria și-a exercitat dreptul de veto în privința propunerilor recente de sancțiuni ce îl vizează pe patriarhul Kirill. Aceste dezbateri subliniază complexitatea discuțiilor, care sunt influnțate de divergențele naționale și de presiuni externe asupra statelor membre ale Uniunii.
Petrolul rusesc divide statele membre
Controversa continuă și în ceea ce privește plafonarea prețului petrolului rusesc. Kaja Kallas a propus să se amâne revizuirea planificată pentru mijlocul lunii iulie, o măsură menită să evite o ajustare automată a plafoanelor de preț, ceea ce a stârnit critici din partea țărilor cu interese maritime directe, precum Grecia, Malta și Cipru.
Foști militari ruși pe agenda negocierilor
Un alt subiect de discuție controversat în cadrul negocierilor îl reprezintă propunerea de a restricționa accesul în Uniunea Europeană foștilor militari ruși. Această idee a întâmpinat rezerve, mai ales din partea Franței și Italiei. Al 21-lea pachet de sancțiuni, prezentat la începutul lunii iunie de Kaja Kallas, urmărește să intensifice presiunea asupra Rusiei în contextul actualului conflict armat, concentrându-se pe sectoarele militar și financiar.
