Vișegradul cere Bruxelles-ului flexibilitate pentru renunțarea la energia rusă
Slovacia și Ungaria cer Bruxelles-ului flexibilitate și fonduri pentru renunțarea la energia rusească
Slovacia și Ungaria au solicitat Comisiei Europene o mai mare flexibilitate în aplicarea măsurilor de eliminare treptată a importurilor de gaze rusești până în 2027, precum și fonduri suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii energetice. Cele două state susțin că renunțarea la energia din Rusia va fi mai dificilă și mai costisitoare pentru ele din cauza poziției geografice și a dependenței de actualele rute de aprovizionare.
Cerințele au fost formulate în contextul preocupărilor legate de prețurile ridicate la electricitate din Europa. Slovacia a explicat că a fost, în trecut, un punct important de intrare pentru petrolul și gazele rusești în Europa, iar acum riscă să devină, alături de Ungaria, un „capăt de linie”, în condițiile în care livrările de energie din Rusia către Europa Centrală ar urma să înceteze în 2027, conform planului Uniunii Europene.
Apel la fonduri europene pentru extinderea infrastructurii de petrol și gaze
Viceprim-ministrul Slovaciei, Denisa Saková, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Bratislava, că este nevoie de o discuție cu Comisia Europeană despre modul în care următoarea perioadă de finanțare a UE și disponibilitatea fondurilor europene pot răspunde nevoilor regiunii, în special în ceea ce privește extinderea infrastructurii de petrol și gaze în zona statelor din Grupul de la Vișegrad. La conferință a participat și comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen.
Miniștrii din Europa Centrală doresc ca Bruxelles-ul să țină cont de situația specifică a regiunii atunci când alocă fonduri europene pentru noi infrastructuri de petrol și gaze și cer ca nevoile lor să fie luate în considerare la pregătirea următorului buget multianual al UE. Tema a generat dispute între statele membre și la ultimul summit al Consiliului European.
Demersul vine după ce Grupul de la Vișegrad, format din Ungaria, Slovacia, Cehia și Polonia, a cerut liderilor UE, în cadrul summitului din 15-16 octombrie, să reanalizeze măsurile pentru reducerea facturilor la electricitate în regiune.
Comisarul european pentru energie recunoaște presiunea asupra consumatorilor
Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a recunoscut situația „gravă” cu care se confruntă populația din Europa Centrală și a spus că sunt necesare „măsuri punctuale și temporare”, care să îi ajute pe cetățeni fără să afecteze obiectivul UE de reducere a dependenței de combustibilii fosili importați.
„În trecut, am fost dependenți de Rusia. Ne îndepărtăm de această situație, ceea ce este un lucru bun. Însă situația actuală arată că acum suntem dependenți de piața globală, iar evenimentele din Orientul Mijlociu pot afecta cetățenii de aici, din Bratislava”, a declarat Jorgensen.
Cele patru țări din UE s-au bazat în mod tradițional mai mult pe combustibili fosili. Guvernele lor susțin că prețurile ridicate la energie afectează capacitatea industriilor de a investi în electrificare, în timp ce scumpirile au fost alimentate de conflictul dintre SUA, Israel și Iran. Consumatorii din Europa Centrală resimt o presiune financiară foarte mare. Potrivit organizației de analiză în domeniul energiei Ember, prețurile angro la electricitate de pe piețele la termen sunt cu peste 60% mai mari decât nivelurile de dinaintea crizei.
Ungaria și Slovacia contestă planul UE în instanță
Sub conducerea premierului Viktor Orbán, Ungaria a contestat planul Uniunii Europene de eliminare treptată a importurilor de energie din Rusia și a sesizat o instanță a UE. Slovacia s-a alăturat ulterior demersului juridic al Budapestei. Țara susține că eliminarea treptată a energiei rusești ar pune industria slovacă într-un „dezavantaj competitiv semnificativ” față de cea din majoritatea celorlalte state membre. O primă decizie în acest caz este așteptată abia peste câteva luni.
