Cum Bart De Wever a învins mașina UE
CUM BART DE WEVER DIN BELGIA A ÎNVINS MAȘINA UE
Într-un colț semnificativ al politicii europene, Belgia, un fost motor al integrării continentale, devine centrul unei fierbinți confruntări de interese. Bart De Wever, prim-ministrul belgian, a reușit să provoace o fisură profundă în unitatea Uniunii Europene, depășind așteptările printr-o poziție fermă și provocatoare. În urma unei maraton de 16 ore de negocieri, Uniunea Europeană a fost de acord să aloce Ucrainei un împrumut uriaș de 90 de miliarde de euro. Totuși, în spatele acestei decizii se ascunde o dezintegrare a unui plan esențial: utilizarea activelor înghețate ale Rusiei pentru finanțarea sprijinului destinat Ucrainei.
Prim-ministrul De Wever, un leader naționalist flamand, cunoscut pentru tendințele sale de a submina coeziunea belgiană, s-a opus ferm oricărei idei care ar implica atât de mult activele rusești. După cum a remarcat un diplomat al Uniunii Europene, „Practic, a obținut tot ceea ce a dorit”, subliniind influența sa în cadrul acestor tratative care păreau imposibile.
OPOZIȚIA BELGIANĂ SUSȚINUTĂ DE UN NOU BLOC POPULIST
Schimbări semnificative în politica belgiană au început să se contureze încă din octombrie, la un summit anterior. De Wever s-a impus ca ultimul lider european care a refuzat să se alinieze, consolidându-și astfel poziția și devenind o sursă de inspirație pentru alte țări din Uniune, asemenea Italiei, Bulgariei și Maltei. Aceste națiuni au început să sprijine ideea unui împrumut comun, în locul utilizării activelor înghețate, contrastând astfel cu vechea paradigmă susținută de majoritatea liderilor europeni.
Această disparitate a dus la formarea a două tabere distincte: una care susținea continuarea planului inițial și alta, condusă de Belgia, care milita pentru o abordare mult mai prudentă. Opiniile divergente au generat iritare în rândul liderilor europeni, cum ar fi cancelarul german Friedrich Merz și premierul ungar Viktor Orbán. În final, victoria lui De Wever a ridicat semne de întrebare asupra ascensiunii curentului populist în politica Uniunii Europene.
DIPLOMAȚIE ÎMPOTRIVA RAȚIONALITĂȚII
În timp ce unii lideri erau profund emoționați de ideea penalizării Rusiei prin înghețarea activelor, Bart De Wever a adoptat o poziție contrară, argumentând că politica nu trebuie să fie o „meserie emoțională”. A pledat pentru o abordare rațională, ceea ce i-a adus o popularitate crescândă în Belgia: un sondaj realizat în timpul summitului a relevat că 67% dintre cetățeni sprijină poziția lui. De asemenea, primirea caldă pe care a avut-o la o conferință, fiind aplaudat minute în șir de un public francofon, a demonstrat statutul său de lider dominant, în ciuda opiniei controversate pe care o are asupra diverselor aspecte ale unității naționale belgiene.
ȘOCURILE NEGOCIERILOR
În ziua summitului, eforturile disperate ale Comisiei Europene de a-l convinge pe De Wever să-și schimbe poziția au eșuat. Nici amenințările cu excluderea Belgiei de la deciziile viitoare, nici promisiunile de tip „morcov diplomatic” nu au făcut altceva decât să întregească determinarea sa. În schimb, De Wever a cerut garanții financiare nelimitate pentru un pachet de 210 miliarde de euro, o propunere considerată prohibitivă de către ceilalți lideri. Acest lucru a dus la eșecul planului de înființare a unui sistem bazat pe activele rusești.
Deși liderii europeni încercau frenetic să reactualizeze discuțiile, lipsa de timp și tensiunea generală a propulsat o rapidă reconfigurare către „Planul B” – împrumuturi comune. Această soluție a fost primită cu mai multă ușurință de lideri precum premierul italian Giorgia Meloni sau președintele francez Emmanuel Macron, în timp ce cerințele exagerate ale Belgiei erau considerate inacceptabile.
CONSECINȚELE UNEI VICTORII AMARE
La final, liderii europeni s-au reunit în jurul unui compromis care le permite fiecăruia să-și prezinte victoria în fața propriilor alegători. Cu toate acestea, nimeni nu a câștigat mai multe capitaluri politice decât Bart De Wever, ale cărui acțiuni au adus un cost considerabil în relația cu Comisia Europeană. Un diplomat a concluzionat malițios: „De Wever nu va mai avea de așteptat vreo favoare de la Comisie în viitorul apropiat, dar cu siguranță va avea nevoie de aceasta.” Această afirmație ridică serioase semne de întrebare asupra viitorului colaborării belgiene în contextul măsurilor europene.
Sursa: Politico.eu
Sursa: cronicaromaneasca.ro/politica/cum-bart-de-wever-din-belgia-a-invins-masina-ue/
