UE dezvoltă norme pentru a răspunde ferm dacă noii membri devin neascultători, declară șeful extinderii.
UE ÎNTÂMPLĂ REGULI PENTRU A GESTIONA NEO-DROGISTII DIN NOILE STATE MEMBRE
Într-o declarație recentă, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a evidențiat măsurile pe care Uniunea Europeană le va implementa pentru a asigura respectarea normelor de către noile state membre. Aceasta subliniază importanța unei structuri riguroase prin care noile țări aderente să fie monitorizate în ceea ce privește angajamentele asumate temporar la momentul aderării.
„Dacă un stat nou membru respectă acordurile și reglementările noastre, totul va decurge fără probleme. Însă, în cazul în care există neconformități, măsurile de reacție vor fi aplicate prompt și ferm. Acesta este sistemul pe care ne propunem să-l construim”, a afirmat Kos, cu referire la recentul întâlnirii a miniștrilor de externe, desfășurată la Luxemburg.
Această inițiativă vine în contextul în care Uniunea Europeană a început negocierile cu Ucraina și Moldova pentru aderare, în timp ce Kosovo finalizează alte capitole de discuție, avansând semnificativ spre statutul de membru. Comisia Europeană propune idei care vizează întărirea mecanismelor de protecție, incluzând posibile perioade de tranziție în care anumite drepturi de membru nu vor fi complet operative de la început.
Este o preocupare demnă de menționat, venită din partea statelor membre precum Franța, Germania și Țările de Jos, care insistă asupra necesității ca extinderea Uniunii să fie însoțită de garanții ferme pentru respectarea reformelor, prevenind astfel perturbarea mecanismelor interne ale UE.
Printre susținătorii acestei abordări gradate se numără cancelarul german, Friedrich Merz, și președintele francez, Emmanuel Macron, care sugerează că statele din Balcanii de Vest, precum Albania, ar trebui să beneficieze de avantaje economice și politice pe parcursul procesului de integrare.
Kos a menționat un trend recent de implicare mai activă a liderilor statelor membre, care aduc în discuție idei inovatoare. Ea a concluzionat că lecțiile învățate din experiențele anterioare, mai ales în cazul Ungariei sub conducerea lui Viktor Orbán, ar trebui să inspire un sistem mai robust de respectare a normelor după aderare. Anterior, Ungaria a demonstrat o utilizare frecventă a dreptului de veto, împiedicând decizii la nivelul Uniunii, cum ar fi sancțiunile împotriva Rusiei.
Acum, privim spre viitor, cu Montenegro inițiind redactarea tratatului său de aderare. Kos a subliniat că acest tratat va stabili un precedent nou, având ca obiectiv asigurarea unei conformări stricte cu regulile Uniunii Europene pe termen lung, prevenind astfel derapajele de ordin democratic sau judiciar.
Din perspectiva premierului montenegrin Milojko Spajić, este crucial ca măsurile de protecție să fie percepute ca fiind transparente și predictibile, aplicate doar în cazul în care se constată încălcări reale ale angajamentelor asumate de către aceste țări.
Având în vedere progresul evident al Ucrainei și Moldovei, Kos a insistat asupra faptului că procesul de aderare va trebui să rămână unul bazat pe merite, iar atunci când grupurile de negociere vor fi complet deschise, țările care își vor respecta angajamentele vor beneficia de o avansare mai rapidă în cadrul Uniunii Europene.
