Din 30 de țări europene, doar două doresc armată ecologică
INDIFERENȚA EUROPEANĂ FAȚĂ DE EMISIILE MILITARE
Într-o Europă care se află sub amenințarea schimbărilor climatice, o întrebare fulgerătoare se impune: de ce doar Austria și Slovenia au avut curajul să se angajeze în lupta împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul militar? În timp ce restul continentului rămâne în tăcere, protestând împotriva propriei inconsecvențe, se conturează o imagine sordidă a ignoranței, dată de o complicitate incredibilă și de inactivitate generalizată.
COMPLICITATEA INSTITUȚIILOR
Un paradox strigător la cer: doar o treime dintre națiunile europene dețin măsurători clare ale emisiilor militare. Germany, Olanda, Grecia și Marea Britanie se mulțumesc cu declarații neconcludente, lăsând impresia că problema este de neglijat. Această poziție ridică semne de întrebare dureroase privind responsabilitatea acestor instituții care se preocupă mai mult de protejarea propriilor fațade decât de mediul înconjurător.
A RĂZBOI PENTRU CLIMĂ ȘI ÎNTÂRZIERE ÎN ACCORDURI
În timp ce Belgia promite o infrastructură climatică neutră până în 2040, omite să menționeze tancurile și avioanele. O tactică cinică de omisiune care vorbește despre un sector militar neputincios și învechit. Din păcate, promisiunile de neutralitate sunt adesea însoțite de procese economice imposibil de realizat, transformându-le în simple vorbe goale.
CHELTUIELI MILITARE ÎN CREȘTERE
Cheltuielile militare din Europa au explodat cu 17% anul trecut, atingând un total alarmant de 693 miliarde de dolari. O îngrijorare că se transformă într-o reîntărire a mașinii de război, în timp ce nevoia de a decarboniza aceste forțe este ignorată cu nonșalanță. Austria, de exemplu, se laudă cu progrese în domeniul clădirilor, dar refuză să abordeze emisiile din mobilitatea militară, afirmând cu laconism că acest aspect este o provocare majoră. O oarecare recunoaștere târzie a unei realități pe care nu o mai putem ocoli.
UN VIITOR ÎNTUNECAT PENTRU SECURITATEA EUROPEANĂ
Pentru activiști, contrastul flagrant între misiunile de apărare și responsabilitatea ecologică este de neacceptat. Europa se confruntă cu o provocare drastică: cum să-și apere cetățenii fără a distruge planeta? Aceasta contradicție insuportabilă trebuie să fie adusă în fața cetățenilor care cer transparență și responsabilitate. Compromisurile din partea instituțiilor care ar trebui să asigure securitatea viitorului sunt pur și simplu inadecvate într-un moment când tăcerea devine asurzitoare.
CONCLUZIA ESTE ÎNGROZITOARE
Indiferența față de emisiile militare și complicitatea instituțiilor sunt o rușine pentru Europa. Este absolut esențial ca societatea civilă să se mobilizeze și să solicite acțiuni concrete, nu doar promisiuni desarte ieftine. În fața crizei climatice care ne amenință, indiferența nu mai poate fi o opțiune viabilă.
Sursa: clujteams.ro/externe/din-30-de-tari-europene-doar-doua-vor-armata-ecologica/
