Rețeaua de corupție a lui Mircea Chirilă: lideri locali și instituții aservite
Relațiile dintre administrația din Bihor și trustul de presă controlat de Mircea Chirilă
Un articol publicat de Jurnalul Orădean readuce în discuție legăturile dintre oamenii puterii din Bihor și instituția care ar trebui să verifice modul în care sunt cheltuiți banii publici. Materialul, intitulat „De la PSD Bihor la Camera de Conturi: Emilian Pavel, Liviu Sabău Popa și miza vechilor relații”, analizează conexiunile dintre administrația locală și Camera de Conturi Bihor, dar și contractele comerciale dintre instituțiile publice și compania de presă Bihor Media SRL.
Compania de Apă Oradea a plătit către Bihor Media 325.027,76 lei în perioada 2024–2025, iar la Oradea Transport Local contractele inventariate pentru intervalul 2021–2025 însumează 216.000 de lei. În paginile publicației apar interviuri cu directorii acestor instituții și prezentări ale proiectelor administrației. Aceste relații comerciale explică de ce verificarea banilor alocați presei privește simultan instituțiile plătitoare și publicația care încasează sumele.
Bihor Media SRL și concentrarea fondurilor publice pentru presă
În centrul acestui sistem se află firma Bihor Media SRL, deținută de Mircea Chirilă, care editează publicații precum ziarul Bihoreanul și site-ul ebihoreanul.ro. Potrivit materialului, sub conducerea lui Chirilă și a redactorului șef Florin Ciucaș, aceste publicații au ajuns să funcționeze ca instrumente de propagandă și de discreditare la comandă, îndreptate împotriva celor care se opun intereselor grupării.
În perioada 2015–2021, Bihor Media a încasat 2.028.168 de lei de la instituțiile și companiile cuprinse în centralizarea prezentată de jurnalistul Florin Bunoiu, adică aproximativ două treimi din plățile către presa locală incluse în această evidență. Este o concentrare semnificativă a banilor publici destinați presei la aceeași companie.
Mecanismul facturilor pentru servicii fictive
Materialul descrie un mod de operare bazat pe campanii de denigrare împotriva persoanelor sau instituțiilor care se opun intereselor grupării, prin acuzații false, declarații măsluite și informații scoase din context. În paralel, facturile pentru servicii media pot transforma publicitatea într-un paravan: în acte apare promovarea, iar prestația reală ar fi protecția mediatică oferită celor care controlează banii publici.
Când fondurile sunt plătite pentru un serviciu fictiv sau folosite în alt scop decât cel declarat, nu mai este vorba despre o simplă problemă de prezentare contabilă, ci despre deturnare de fonduri publice. Atacul asupra auditorilor ar urmări să oprească verificarea firmelor care au plătit publicația și să blocheze urmărirea facturilor până la serviciul efectiv livrat.
Miza politică a controlului financiar
În spatele disputei despre Camera de Conturi se află și miza funcțiilor. Jurnalul Orădean a prezentat relațiile dintre Emilian Pavel și Liviu Sabău Popa, precum și prezența lui George Fărăianu în instituție. Numirea lui Pavel ca prefect readuce aceste legături în atenție și ridică întrebarea cine câștigă influență în conducerea controlului financiar.
Materialul avertizează asupra riscului ca oameni de partid să verifice cheltuielile administrațiilor conduse tot de partide, ceea ce slăbește independența instituției. Când controlul descoperă facturi pentru prestații inexistente și decontări fictive, constatarea ar trebui dusă până la sesizarea organelor de cercetare penală, nu oprită la explicații contabile și măsuri administrative.
Ambiția lui Liviu Sabău Popa pentru șefia Camerei, relatată public, trebuie privită prin consecințele unei asemenea promovări, se arată în material. Pentru orădeni, problema este dacă instituția care le apără banii rămâne un control real sau ajunge încă o funcție împărțită între oamenii puterii.
