„Tarom a declarat: «Când banii sunt în cont, venim»”. Revolta românilor repatriați din Israel:…
„TAROM A DECLARAT: «CÂND BANII SUNT ÎN CONT, VENIM»”. REVOLTA ROMÂNILOR REPATRIAȚI DIN ISRAEL
Românii care au reușit să se întoarcă din Israel în mijlocul tensiunilor intense și al atacurilor de rachetă își exprimă frustrarea față de modul în care au fost tratați de autoritățile române. Deși aceștia s-au organizat pe cont propriu pentru repatriere și au suportat costurile zborurilor, întâlnirea lor la aeroport cu un ministru care a folosit situația ca un exercițiu de imagine a lăsat un gust amar, contrar așteptărilor legate de implicarea statului român.
IMPLICAREA STATULUI ROMÂN ȘI COSTURILE ASCUNSE
Conform informațiilor disponibile, românii repatriați au fost obligați să plătească din propriul buzunar pentru biletele de avion, fiecare bilet având un cost de aproximativ 320 de euro pentru prima cursă și 450 de euro pentru cea de-a doua. Aceste sume ridică semne de întrebare asupra afirmațiilor autorităților care sugerau că statul a suportat costurile repatrierii. Mulți pasageri, dezamăgiți, au realizat că sprijinul promis nu a fost pe măsura așteptărilor.
DESCURCÂNDU-SE PE CONT PROPRIU
Românii au trebuit să se bazeze pe agenții de turism și pe voluntariatul ghizilor locali pentru a-și asigura transportul pe rutele către Egipt și apoi spre România. Unul dintre pasageri a subliniat că toate costurile le-au fost asumate exclusiv de ei, accentuând lipsa de sprijin din partea autorităților române. În ciuda eforturilor lor de a obține ajutor, majoritatea românilor s-au descurcat fără implicarea statului.
REACȚIILE OAMENILOR LA AEROPORT
La aeroportul Otopeni, românii s-au arătat extrem de deranjați de denumirea acțiunii ca „repatriere”, cerând evitarea acestui termen având în vedere că toate costurile au fost acoperite de ei. Un pasager a subliniat: „A fost totul pe banii noștri, așa că nu mai folosiți această sintagmă”, exprimând frustrările acumulate de-a lungul întregului proces.
POLITICA MINISTERIALĂ ȘI ABSENȚA DIALOGULUI
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, deși prezentă la aeroport, nu a interacționat cu românii reveniți. Acțiunile sale s-au limitat la a oferi informații pentru presă, fără a ține cont de poveștile individuale ale pasagerilor și fără a oferi un cuvânt de consolare, ceea ce a amplificat sentimentul de abandon și dezamăgire față de autoritățile române.
NEVOIA UNEI POLITICI RESPONSABILE
Experiența traumatizantă a românilor repatriați din Israel reprezintă un semnal de alarmă cu privire la necesitatea de a dezvolta o politică mai responsabilă și mai activă în gestionarea situațiilor de urgență. Într-un context internațional tot mai complex, în care crizele pot apărea brusc, statul român trebuie să se adapteze și să fie pregătit să ofere protecție și suport cetățenilor săi în momente critice.
