Cum extrema dreaptă a furat Crăciunul
CUM EXTREMA DREAPTĂ A FURAT CRĂCIUNUL
În ultimele decenii, Crăciunul a devenit un teren de luptă ideologic, în special în Europa, unde partidele de extremă dreapta au ajuns să revendice această sărbătoare ca simbol al civilizației creștine. Acest fenomen este rezultatul unei strategii menite să contracareze ceea ce ei consideră a fi un atac al stângii seculare. Inspirată de retorica Fox News din Statele Unite referitoare la aşa-zisul „Război împotriva Crăciunului”, această mișcare politică caută să redefinească tradițiile în contextul unor tensiuni culturale mai ample.
Partidele extremiste nu privesc Crăciunul doar ca pe o festivitate, ci și ca pe o oportunitate de a susține valorile „tradiționale” și de a crea o distincție clară între „noi” și „ei”. În acest sens, leaderi politici precum Giorgia Meloni, premierul Italiei, își transformă fiecare decorațiune de sărbători într-un adevărat manifest politic. Meloni a subliniat de nenumărate ori că respectarea tradițiilor de Crăciun este esențială pentru patrimoniul național, afirmând că aceste tradiții trebuie apărate cu orice preț împotriva tentativelor ideologice de a le dilua semnificația.
STRATEGIILE EXTREMEI DREPTE: APĂRAREA TRADIȚIILOR PRIN SPECTACOL
Partidul Frații Italiei, condus de Giorgia Meloni, a transformat retorica apărării Crăciunului într-un spectacol cultural grandios. Festivalul „Atreyu”, organizat anual în decembrie, îmbină elemente festive precum Moș Crăciun și patinajul pe gheață cu un mesaj politic puternic. Acest eveniment, desfășurat la Castel Sant’Angelo, nu doar că atrage susținători, dar devine și o atracție turistică, transformând nostalgia sărbătorilor în loialitate față de partid.
Acțiunile extreme ale acestor partide nu se limitează la Italia. În Franța, Adunarea Națională contestă înlocuirea simbolurilor religioase de Crăciun cu mesaje seculare. În Spania, Vox insistă ca scenele de naștere să fie păstrate în instituțiile publice, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD) acuză pierderea „caracterului german” al târgurilor de Crăciun, amplificând știrile false despre eliminarea tradițiilor creștine.
CRĂCIUNUL CULTURAL VS. RELIGIA REALĂ
Un aspect important de menționat este că, deși retorica partidelor extremiste se centrează pe valorile creștine, mulți dintre politicienii cei mai vocali nu sunt practicanți religioși devotați. De fapt, o mare parte a electoratului lor nu participă la ritualurile religioase. Creștinismul devine o simplă emblemă culturală, un marker identitar utilizat pentru a traseaza limite între „noi” și „ceilalți”.
Daniele Albertazzi, profesor la Universitatea din Surrey, subliniază că această tendință este o reacție la atacurile teroriste islamiste din Europa între 2010 și 2015, percepute ca parte a unui „război între civilizații”. Astfel, creștinismul este folosit ca simbol al apărării tradiției și identității occidentale, iar organizarea festivalurilor de Crăciun devine parte din strategia de rebranding a partidelor de extremă dreapta sub un aspect de conservatorism modern.
ÎNTĂRIREA MESAJULUI PRIN CONTRAST
Strategia acestor partide se bucură de succes, în parte și datorită disconfortului manifestat de stânga politică față de religia în spațiul public. Partidele progresiste și instituțiile europene aleg să promoveze incluziunea prin termeni neutri, precum „sezonul sărbătorilor”, interpretat de dreapta ca și cum ar reprezenta o pierdere a identității culturale. În Italia, Meloni și aliații săi și-au spuși vaste critici față de deciziile unor școli și orașe de a diminua simbolismul religios al Crăciunului, considerând aceste gesturi ca pe o „palmă în fața tradiției”.
Lucio Malan, senator din partidul Frații Italiei, susține identitatea religioasă a Crăciunului în festivalul organizat de partid, subliniind, de asemenea, importanța libertății religioase pentru toate confesiunile. „Crăciunul este, fără îndoială, sărbătoarea de care oamenii sunt cel mai atașați. Să nu uităm originile sale,” a afirmat el, clarificând că partidul său nu va ezita să ureze „Crăciun fericit”.
UN SIMBOL POLITIC APĂRAT CU SOFISTICARE
Criticii acestei campanii ilustrează ironia: multe dintre tradițiile de Crăciun sunt, de fapt, creații moderne influențate mai mult de consumism decât de religie. Cu toate acestea, sărbătoarea rămâne o armă culturală deosebit de puternică, înrădăcinată în ritualurile de familie, amintirile din copilărie și identitățile locale. Transformarea Crăciunului într-un simbol politic face parte dintr-un plan mai vast al guvernului Meloni, care vizează recucerirea instituțiilor culturale și modificarea narațiunii predominante, pe care o consideră dominată de stânga.
Luminile care se lasă peste Castel Sant’Angelo, acompaniate de cântecele de Crăciun și zgomotul patinelor pe gheață, simbolizează perfect această strategie. Atmosfera festivă sublimă ascunde o mașinărie politică sofisticată, care îmbină tradițiile într-o poveste despre identitate, familie și continuitate.
Sursa: www.politico.eu
Sursa: cronicaromaneasca.ro/politica/cum-extrema-dreapta-a-furat-craciunul/


